Multe motive pentru care desktopul Linux esueaza in a fi ceea ce ar trebui sa fie

Sunt  un utilizator full time de desktop Linux (Solus OS) de cativa ani .... (10). Acesta (Linux) a fost si va fi întotdeauna platforma mea preferata pentru desktop. Face exact ceea ce am nevoie si apreciez asta. „Masele“ nu au migrat catre Linux pentru utilizarea desktop cum spera toata lumea. În acest articol, voi explica in opinia mea, motivele pentru care cred ca acest lucru nu sa întâmplat.

1) Linux nu este pre-instalat - Având Windows pre-instalat pe PC înseamna ca oamenii il vor folosi. Pentru ca cineva sa treaca pe Linux, trebuie sa existe un motiv clar pentru a face acest lucru.  PC-urile oferite in magazine ori nu au sistem de operare ori vin preinstalate cu Windows. Acesta este un obstacol imens pentru adoptarea Linux pe desktop.

2) Libertatea Linux vs comoditate -  Pentru unii, este o chestiune de familiaritate sau de fiabilitate. Pentru utilizatorii mai avansati de  PC, o comoditate consistenta poate însemna un flux de lucru preferat sau un set de aplicatii specifice. Chiar si atunci când oamenii sunt constienti de alte sisteme de operare, ei vor folosi ce este mai comod. Când  folosesti o platforma desktop pentru o lunga perioada de timp, vei dezvolta obiceiuri si asteptari care nu se preteaza bine la schimbare.

3) Linux nu dispune de software mostenit - Chiar daca luam în considerare ceea ce sugereaza alternativele de software Linux, ne asteptam ca utilizatorii sa schimbe "fluxurile de lucru" existente. Am gasit  multi oameni rezistenti la acest lucru. Nu pentru ca un tip de aplicatie este mai buna sau mai rea decât alta. La urma urmei, aceasta este o chestiune de perspectiva personala. Problema reala este faptul ca utilizatorii au "fluxuri de lucru" existente, tipuri de fisiere si asteptarile generale de aplicare. Trecerea peste acest lucru nu merge întotdeauna.

4) Linux in retea nu este pentru toata lumea -  În Linux,  Samba si NFS este bazat pe conf. Conectarea la retea în sine este incredibil de simpla. Prin cablu sau fara fir, distributiile Linux moderne se conecteaza la o retea într-un mod simplu. Dar este regretabil faptul ca, chiar si distributiile cel mai prietenoase, trebuie sa apeleze la terminal pentru a crea o parola Samba sau pentru a edita un fisier conf pentru o actiune NFS. Pe majoritatea distributiilor, practic este o misiune imposibila sa "dai share" unui folder in retea.

5) Suportul pentru placa video Linux este dificil - Dintr-o perspectiva de baza, suportul placii grafice functioneaza foarte bine în Linux. Cu toate acestea, lucrurile devin un pic confuze atunci când comparati  Wayland (fiecare aplicatie este un „client“, si hardware-ul video este un „server“) vs X. Doua optiuni diferite de protocoale de afisare înseamna diferite avantaje si dezavantaje atunci când alegi una fata de cealalta. Unele distributii folosesc Wayland ca si protocol implicit, ceea ce înseamna ca unele aplicatii dependente de X nu vor functiona. Exista laptop-uri cu grafica NVIDIA / Intel ce tind sa devina uneori cele mai mari provocari pentru unele distributii Linux. 

6) Sunetul  PulseAudio Linux este confuz - Linux audio este de fapt destul de bun. Cu toate acestea, serverul de sunet PulseAudio este lipsit de sincronizarea între serverul de sunet si arhitectura. Faptul ca pot regla volumul cu PulseAudio daca dispozitivul de sunet este dezactivat în alsamixer este ceva ciudat. Mediile de desktop cele mai populare nu profita din plin de ceea ce PulseAudio are de oferit. In cele mai multe desktop-uri lipsesc tab-urile "înregistrare" si "redare" în setarile de control al volumului. 

7) Linux nu dispune de titluri de jocuri A+++ - jocurile pentru Linux au parcurs un drum lung. Datorita Valve, GoG. Itch, etc, jocurile pe Linux au evoluat foarte mult în ultimii ani. Nu sunt sigur ca solutia este ca mai mai multi dezvoltatorii de jocuri sa porteaze jocuri pentru Linux. Solutia ar putea fii un sistem unitar standardizat de impachetare poate. Din pacate, voi continua sa vad utilizatorii de Linux care justifica „nevoia“ de jocuri pentru Windows , prin dual-boot-ul sistemelor lor de operare. Nimeni nu are nevoie de jocuri pentru Windows, este o alegere, nu este o cerinta.

8) Mediile Linux desktop - pot întelege cum unii oameni s-ar putea simti coplesiti de varietate. Poate fi o provocare selectarea unui anumit distro bazat pe un mediu desktop. Sunt 7-8 distrouri de baza neatractive, greoaie, neprietenoase cu utilizatorul si 200 de respinuri usor cosmetizate. Poate fi absolut confuz pentru un nou-venit deoarece cei mai multi oameni provin din lumea limitata a Windows sau OS X.  Ei nu pot alege, cu exceptia cazului în care doresc sa utilizezei o versiunii mai vechi ale sistemului de operare Windows sau OS X.

9) Distributiile Linux variaza în calitate - distributiile Linux cele mai populare sunt fantastice (Linux Mint, Solus, Fedora, etc). Din pacate, nu sunt distributii care sunt mai putin fantastice. Unele dintre ele sunt de-a dreptul proaste. Fara etichetarea unora si eliminarea altora, putem spune ca nu este suficient sa alegi  un distro bazat doar pe popularitate. Sfatul meu este sa te uiti la distributii cu un suport puternic comunitar sau suport corporativ, depinde de ceea ce cautati.

10) Linux este umbrit de Chrome - ChromeOS este un sistem de operare incredibil de limitat însa a câstigat în popularitate, datorita usurintei de utilizare pe laptop-uri si integrarea cu serviciile Google. Din pacate, imprimarea si scanarea ramân o gluma pentru acest sistem de operare. În ciuda acestui fapt, sistemul de operare Chrome se bazeaza pe Gentoo Linux si va ajunge probabil cu suportul Google un sistem de operare pentru desktop, de mase.

11. Desktopul. In 95%  din distributiile linux, desktopul Linux este putin spus neatragator, invechit, neprietenos cu utlizatorul, cu doar cateva exceptii (de ex Deepin). Windows cu toate problemele lui a stiut intotdeauna sa arate bine. Pe pricipiul ca ambalajul vinde produsul.

12. Centrul software si formatele. Centrele de software de pe 90 % din distributii este un ceva neatragator si greu de inteles. Terminalul desi un instrument foarte puternic este "SF" pentru utilzatorii finali. Formatele fisierelor (rpm, epkg, deb, aur, etc) nu pot fi instalate universal, fiecare impachetare respectand regulile celui care l-a creat. Daca instalezi un soft in diverse formate pe diverse distributii, fisierele se vor instala intr-un distro in /var in altul in /opt sau /usr, nerespectand nici o regula. Daca maine as crea un program ar trebui sa al impachetez in diverse formate, pierzand timp pretios. Si ne m-ai miram de ce nu sunt jocuri "adevarate" pe linux!!!

CONCLUZIE: Atat timp cat vor fi 200 de distrouri, cu 30 de formate de impachetare, 5-7 medii destop radical diferite si cu programatori cel putin orgoliosi, ce vor ca fiecare sa arate ca desi distroul lor se bazeaza pe alt distro cu probleme, al lor este mai bun, nefacand alceva decat se preia un tort stricat la care ai adauga o glazura dulce. Standardizarea este cel putin obligatorie, conceptul de Open Source, este inteles gresit de majoritatea "facatorilor de distrouri" si nu justifica niciodata haosul actual din lumea Linux.

Asadar apar distributii noi în fiecare zi bazate pe distributiile existente, contribuind la fragmentarea unui mediu deja fragmentat. Din cauza asta nu exista un standard, nu poti crea aplicatii care sa poata fi instalate simplu si rapid pe ORICE distributie. Nimic nou, nimic special, doar o alta distributie bazata pe o alta distributie care e bazata pe o alta distributie. Daca Linux ar fi o altenativa "adevarata", "de maine" oameni ar inceta sa mai foloseasca Windows.

Deocamdata Linux inseamna doar "Server", putin "IOT" si ceva "Mobile" (prin Andoid dar nu pentru mult timp se pare); "Desktop" mai are de asteptat.

Benjamin Franklin: „trebuie sa ramânem uniti, sau, cu siguranta, vom pieri unul câte unul”