Meniu

Ce tip de probleme iti creaza Linux? De unde provin aceste probleme?

Oricine ruleaza macar alternativ Linux, stie ca sunt probleme. Cu atât mai mult eu, care am “atacat” lumea Linux acum 20 de ani! Pentru ca, DA, anul acesta, cum am mai spus, aniversez si doua decenii de la intâlnirea cu Linux. Primul Linux instalat, din ce-mi amintesc, a fost un Slackware.

Gestiunea IRQ si magistrala USB

Foarte multa lume se plânge de dificultati la functionarea diferitelor — si sunt acum o puzderie!! — dispozitive periferice USB.

Hai sa dau si câteva exemple: Imprimante laser, multifiunctionale, imprimante foto; echipamente MIDI (mixere, suprafete de control, claviaturi), interfete audio, tablete grafice, etc.

Majoritatea acestor echipamente, vin cu drivere speciale, doar pentru Windows si Mac. Rarele situatii când producatorul ofera si drivere pentru Linux, ele sunt compatibile doar cu distributii particulare, cum ar fi Red Hat si uneori, cu specificatia “RHEL”. Adica, “pour les connaisseurs”. Pentru profesionisti, adica…

Driverele OpenSource, se straduie sa acopere lipsurile, dar atunci când firma producatoare refuza sa puna documentatia la dispozitie, se merge pe ghicite (altfel e violare de copyrights sau de patente sau amândoua!…) si rezultatele, sunt… tot pe ghicite!

De unde provin aceste probleme?

Cele mai multe, provin din specificatiile USB. Discutia este prea unga pe tema USB. În esenta, USB e o copie modificata a specificatiei SCSI, in care asignarea intreruperilor se face DINAMIC. Asta, daca e posibil. Altfel, se incaleca mai multe dispozitive, in speranta ca o sa fie folosite pe rând. “La mica ciupeala”, adica… Daca doua dispozitive au nevoie simultan de acel IRQ, apare problema si utilizatorul obisnuit, este incapabil sa detecteze originea ei. Restarteaza fie interfata (logout – login), fie face un “hot reboot” (restartarea sistemului de operare). La restartare, IRQ-urile se reasigneaza si e posibil ca noua configuratie sa mearga.

Chiar ieri si azi, am oferit o consultanta pentru o multifunctionala HP, care teoretic are suport 100%, dar practic, functioneaza doar doua din 3 componente (printer, fax, scanner). Sistemul este Mint 17.3.

Programe care mor

Lumea Linux, este din ce in ce mai divizata. Apar clone, dupa clone, dupa alte clone, ale aceluiasi sistem de operare. Un caz notoriu, il constituie Debian. Ubuntu este o clona Debian; Linux Lite, este o clona Ubuntu; Linux Mint, o alta clona Ubuntu.

În vreme ce Linux Mint se distanteaza constant pe esichierul distributiilor de alte clone, aduce imbunatatiri si contributii proprii, multe alte distributii “Ubuntu-like”, consuma resurse umane pentru a crea versiuni de interfete grafice frumos colorate si pachete de poze pentru desktop cu un nume pompos de distributie pe ele.

Aplicatiile care au nevoie de programatori, duc lipsa si de fonduri si de programatori. Asa se ajunge ca proiecte valoroase sa fie abandonate si inlocuirea cu ceva nou, dureaza uneori peste 5 ani. Si ramâi “pe butuci”, pâna când cineva isi aduce aminte ca “era o prea-frumoasa fata”…

Alteori, proiectele sunt preluate de alta echipa de dezvoltatori si se schimba numele, se cumpara o marca comerciala (Trade MarkTM) si oamenii neglijeaza sa promoveze vechiul/nou program/pachet sub noua sa denumire si informatiile care sunt utile pentru a putea face conexiunea dintre numele vechi si inlocuitorul sau mai nou.

Pot sa dau si doua exemple: Editorul HTML WYSIWYG KompoZer, a incetat sa mai fie dezvoltat din 2010. Înlocuitorul sau, BlueGriffon®, este extrem de greu de gasit, trebuie sa stii exact ce cauti, desi este oferit gratuit de firma care initial a fost producatorul stramosului lui KompoZer: Nvu.

Al doilea exemplu, este transcoderul Arista Transcoder. Functioneaza inca sub Mint 17.3, dar e imposibil de instalat sub Mint 18.x.

Si seria de probleme continua si se amplifica pe masura ce cerintele specifice sunt mai deosebite.

Diferenta dintre numarul problemelor semnalate sub Linux si sub Windows, inseamna de fapt un singur lucru: sub Linux, utilizatorii sunt mai priceputi si mai exigenti, de aici si numarul mare de “plângeri”. Iar comunitatea Linux, este mult mai “saritoare” decât cea Windows, ceea ce determina pe multi windows-isti sa renunte la a cere asistenta sau, de foarte multe ori se adreseaza comunitatii Linux. “Prietenii, stiu de ce!”

Ma opresc aici si poate, daca am timp, voi vorbi si despre subsistemele video, care creaza probleme de când sunt ele si sub Windows si sub Linux.

Si asta, din acelasi motiv: incalecarea IRQ-urilor si driverele proprietare lipsa, pentru Linux.

John Doe

Articole publicate de la contributori ce nu detin un cont pe gnulinux.ro. Continutul este verificat sumar, iar raspunderea apartine contributorilor.
  • | 340 articole

Nici un comentariu inca. Fii primul!
  • powered by Verysign