Meniu

Revolutia care a transformat aproape peste noapte modul in care arata si se misca sistemele de operare bazate pe Linux

Cu precadere in ultimii ani, suspect de rapid din punctul de vedere a linux-arilor conservatori, are loc o evolutie care a transformat aproape peste noapte modul in care arata, se misca, functioneaza si se simt sistemele de operare bazate pe Linux. Spre bucuria celor mai multi si nelinistea câtorva care considera ca de beneficiile Linux-ului ar trebui sa se bucure doar cei initiati, acest proces este abia la inceput, iar schimbarile vor fi revolutionare. La final, nu vom mai declara nu stiu care an drept anul Linux-ului ci o intreaga perioada drept deceniul/epoca Linux.

Practic, distributiile GNU/Linux, de o buna bucata de vreme, nu mai incearca doar sa imite intr-o forma bruta modul in care arata OS X-ul sau Windows-ul ci devin ele insele pepiniere de originalitate, inovatie. Probabil ati remarcat ca noile distributii de Windows includ multe idei preluate de la Linux si asta cam spune totul. O consecinta fireasca a acestei evolutii este ca perceptia marelui public se schimba intr-un mod favorabil Linux-ului, fapt ce duce la cresterea numarului de utilizatori.

O alta consecinta a acestei evolutii este reprezentata de faptul ca sisteme de operare precum Voyager, openSUSE, Elementary, Chalet, Cotton, Evolve, Manjaro dar si Ubuntu si Linux Mint – cu unele retusuri, in comparatie cu Windows XP, 7, sau Vista, par venite din viitor. Spe bucuria noastra, viitorul nu este obscur, precum cel din care vine Windows 8 sau 10 ci este dominat de functionalitate, claritate, stabilitate, eleganta, rapiditate, siguranta. Viitorul spre care Linux-ul se indreapta nu este marcat de kitsch, de un amestec inestetic, grotesc, greoi si confuz, de fel si fel de elemente precum in cazul Windows 8 si zece.

Pentru a vedea diferenta, faceti un exercitiu scurt, accesati YouTube si cautati clipuri cu versiunile vechi ale unor distributii Linux. Cu siguranta veti observa ca cel putin la nivel estetic totul este transformat.

De ce ne tot legam de nivelul estetic? Simplu, pentru ca asta conteaza pentru cei mai multi utilizatori de computere, nu chestiuni de finete precum varianta de kernel sau nu stiu ce tehnologie in care este realizat un anumit program. Desigur, pe lânga faptul ca trebuie sa fie functional si logic, pentru omul simplu care nu vrea decât sa navigheze pe Internet, sa editeze un clip video sau o poza in timp ce asculta muzica si mai sta de vorba cu prietenii pe diversele chat-uri, modul in care sistemul arata este crucial.

Nu de multe ori, in anii din urma, ma loveam de stupida exclamatie a unora când le aratam o distributiie Linux... vai, ce urâta este. Este de la sine inteles ca acestia preferau sa foloseasca o copie de Windows piratat decât sa foloseasca Linux Mint, spre exemplu. Nu trebuie sa ne facem ca nu stim ca in acest moment ambalajul este cel care ofera sau nu succes unui produs, iar unii dezvoltatori GNU/Linux au inteles asta.

Ceea ce remarc cu interes este faptul ca distributiile mai noi sunt promotoarele schimbarilor de natura estetica, in timp ce distributii precum Ubuntu si Linux Mint, adica regii, urmeaza aceasta politica cu pasi extrem de mici. Este un fapt dovedit ca cei mai mici se adapteaza mai rapid vremurilor decât cei mari. Este de prisos sa mai spunem ca daca nu se vor trezi si nu vor lua taurul de coarne aducând in prezent ambalajul cu care acestea se prezinta din fabrica, se vor trezi, peste noapte, ca vor avea din ce in ce mai putini utilizatori. Desigur, si Linux Mint si Ubuntu, pot fi relativ rapid transformate cu ajutorul unor seturi de iconite si a unor teme, in sisteme de operare care sa impresioneze pe cât mai multi prin felul in care arata si prin performanta. Din pacate, aceasta variata este disponibila doar pentru utilizatorii oarecum avansati, care nu se tem de terminal si care sunt dispusi sa piarda câteva minute modificând pe ici pe colo sistemul.

În comparatie cu Windows 10 sau OS X, multe distributii Linux arata sau se misca cu mult mai bine. Pentru a atrage omul simplu este nevoie si ca ambalajul sa ii ia ochii. Desigur, vor fi destui cei care vor spune ca nu este obligatoriu ca ei sa foloseasca Linux, dar, oare care ar mai fi scopul acestuia daca nu ar avea utilizatori?

John Doe

Articole publicate de la contributori ce nu detin un cont pe gnulinux.ro. Continutul este verificat sumar, iar raspunderea apartine contributorilor.
  • | 340 articole

Nici un comentariu inca. Fii primul!
  • powered by Verysign