Ghidul noului utilizator de Linux

Abuzând de spatiul pus la dispozitie m-am hotarât sa scriu un ce se vrea a fi un "ghid al incepatorului".

Linux-ul este o clona UNIX. Cu toate ca numele va duce la un sistem identic UNIX sa stiti ca trecerea de la unul dintre sisteme la altul nu este chiar atât de usoara, multe lucruri fiind diferite, mai ales in arhitectura celor doua sisteme. Dar, pentru inceput e bine de stiut ca LINUX-ul este fratele mai mic al UNIX-ului. As dori sa lasam pentru numarul viitor primii pasi in Linux ca astazi sa facem un salt in timp. Suntem in anul 1969 unde, la Bell Labs, Ken Thompson creeaza prima versiune de UNIX ce va rula pe un DEC (Digital Equipment Corporation) PDP-7.

Desigur ca acest sistem era mult diferit de UNIX-ul actual. Putini sunt cei care stiu ca Alas (primul UNIX) a fost un sistem single-user al naibii de urât care nu avea decât niste utilitare ce faceau sa functioneze sistemul. Asta este destul de usor de inteles, deoarece Ken Thompson a incercat sa faca un sistem de operare, iar ca acest lucru sa fie posibil trebuie sa faci calculatorul sa boot-eze. 22 de ani mai târziu, la Universitatea din Helsinki, Linus Torvalds va lansa pe 5 Octombrie "oficial", cu un anunt facut pe comp.os.minix (o lista de discutii pe deja faimosul Usenet) versiunea 0.02 a sistemului Linux. În acest moment, sistemul putea rula shell-ul bash si compilatorul de C, gcc (ambele realizate de catre Free Software Foundation). Asta a fost indeajuns ca o armata de programatori sa inceapa sa isi faca propriul lor sistem. Asa, astazi, Linux-ul este in continuare gratuit, si in acelasi timp, un sistem deosebit de stabil si cu foarte putine bug-uri. Este recunoscut ca dezvoltatorii de Linux fac acest lucru, in mare parte din placere si in speranta ca mari firme ii vor observa. Si acest lucru nu se lasa mult asteptat.

Linux-ul este pentru ei o rampa de lansare, un utilitar bine scris sau un driver bine facut reprezinta mai mult decât zece CV-uri stufoase. Multi dintre voi stiu ca Linux-ul este sub incidenta GNU GPL (General Public License). Acest tip de licenta a fost gândit pentru proiectul GNU de catre Free Software Foundation si reglementeaza distribuirea si modificarea software-ului free. Free nu se refera la costuri ci pur ti simplu la distribuire. Din pacate, GPL este prost inteleasa de majoritatea user-ilor si de aceea vreau sa ii fac o scurta prezentare explicata. Initial, Linux-ul a fost lansat sub o licenta mai restrictiva decât GPL.

Linux accepta distribuirea si modificarea dar impunea imposibilitatea vânzarii. GPL-ul (licenta sub care se afla acum Linux-ul) garanteaza dreptul de a modifica si distribui sistemul contra unei sume de bani daca doresti, dar interzice restrictionarea sau conditionarea redistribuirii software-ului pe mai departe. Ca sa fiu mai explicit va ofer un exemplu. Am cumparat un RedHat 7.0 cu 50$, iar vecinul meu doreste sa il aiba si el. Eu am libertatea de-ai face o copie gratis sau contra unei sume. Aceasta poate sa fie si 100$. Nu conteaza cu cât il vând eu. În acelasi timp, am dreptul de a pune in acest kit si diferite utilitare modificate de catre mine. Dar, când i-am dat vecinului CD-urile, eu nu am dreptul de a-i spune acestuia (sau de a incheia un contract) ca nu poate sa revânda sau sa dea mai departe kit-ul intreg sau parti din el. Legenda cu 486-le bunicii care este acum firewall nu este doar o poveste ci o realitate care, uneori nu merita (Veti vedea mai târziu de ce). Realitatea este ca Linux-ul poate rula pe orice tip de procesor (compatibil Intel) de la 80386 pâna la Pentium IV sau Athlon.

Kernel-ul are cod optimizat pentru oricare dintre procesoarele existente. De RAM este nevoie ca de aer. Cu cât mai mult cu atât mai bine si mai frumos. Daca ati avea 2Gb RAM, iar Linux-ul ar fi instalat in 1,7Gb, atunci ati putea rula sistemul in intregime din memorie. Va inchipuiti viteza cu care ar rula programele. Hard-disk-urile MFM, IDE, EIDE, SCSI sunt toate suportate si nu vor avea nici o problema, oricât de mari ar fi. Linux-ul le va recunoaste la intreaga capacitate.

Imprimantele sunt in general acceptate, mai putin asa numitele WinPrinters-uri sau cele care folosesc diferite limbaje ce sunt proprietate a firmei constructoare. Modem-urile sunt iar una din problemele mari ale user-ilor. Noile modem-uri care costa atât de putin si au viteze atât de mari sunt o imbinare deosebit de ciudata intre un modem si nimic. De ce? Deoarece le lipsesc chip-uri ca cel de modulare/demodulare, cel de codare/decodare, etc. Toate acestea sunt in fapt, emulate de catre driver, fiind mici programele ce au drept de autor. Acum se lucreaza la implementarea acestora sub Linux, dar inca, nimeni nu se incumeta sa vorbeasca despre ele ca o reala solutie. Daca doriti un modem cu adevarat bun este de preferat unul extern. Acesta va merge fara mari probleme si va fi imediat recunoscut. Placile de retea au un suport larg (atât cele de 10Mb/s cât si cele de 100Mb/s).

Nu am intâlnit, pâna acum, nici o persoana care sa se plânga de lipsa de suport. Tastaturile, mousii, monitoarele, nu pun probleme. Nu apar probleme atâta timp cât cunoasteti câte ceva despre ele (ce conector (port) folosesc PS/2 , AT sau Com, ce reyolutii suporta, ce rate de refresh etc.). De unde faceti rost de Linux? Aici fiecare are câte un raspuns. Puteti sa il cumparati singur sau cu inca câtiva prieteni, sa il download-ati, sau sa il copiati de la cineva. aici dumneavoastra decideti de unde doriti sa il obtineti. Singurul lucru mai dificil este alegerea distributiei. Marile distributii sunt: Debian, Red Hat, Slackware, S.u.S.E (ordinea este pur alfabetica).

Pentru a putea incepe in plina forta, data viitoare, o instalare sa vedem de ce avem nevoie. Pe lânga CD-ul (sau CD-urile) de instalare mai trebuie sa stiti si câte ceva despre calculatorul dumneavoastra. Aceste informatii le puteti aduna intr-o asa numita foaie a sistemului. Pentru placile de retea mai trebuie si alte date pe care nu le mai enumar aici deoarece vom discuta despre ele la timpul potrivit. Acum este important sa stiti macar atât despre calculatorul vostru. Apucati-va sa completati aceasta lista si veti fi uimiti cât de putin va cunoasteti calculatorul.