Una dintre calitatile Internetului este existenta standardelor pentru toate tehnologiile folosite la prezentarea continutului. Aproape toate paginile de Internet sunt in prezent afisate la fel de cele mai noi navigatoare, pentru ca cele trei elemente de baza, structura (HTML), asezarea (CSS) si elementele dinamice (JavaScript), sunt clar definite si interpretate la fel de orice navigator.
Ziua Libertatii Documentelor este un eveniment international, ajuns deja la a cincea editie, care isi propune sa promoveze standardele deschise destinate programelor pentru lucrul la birou cu documente text, foi de calcul, baze de date orientate pe obiecte, formule si ecuatii matematice, grafica si prezentari. Acceptarea si implementarea corecta a standardului deschis Open Document Format (ro. Formatul pentru Documente Deschise) de catre toti producatorii de astfel de programe ar da uniformitate in lucrul cu programe diferite si ar oferi utilizatorului libertatea de a alege ce programe sa foloseasca. Desi putem folosi programe libere pentru a lucra cu documente in formate inchise, citirea si scrierea acestor documente nu este facuta intotdeauna corect, deoarece nu se implementeaza un standard, ci mai degraba se descifreaza un format secret.
Atunci când fisierele anexate scrisorilor electronice nu sunt intr-un format standard, destinatarul este de multe ori obligat sa foloseasca exact acelasi program ca si expeditorul, iar respectivul program nu este intotdeauna liber, in acest caz, destinatarul, fie el persoana fizica, institutie publica sau companie, este nevoit sa achizitioneze programul sau pachetul de programe la pretul stabilit de unicul proprietar. Aceste programe pot fi costisitoare si de cele mai multe ori costul nu este justificat de necesitatea de a accesa continutul unor simple documente text sau a unor foi de calcul.
Folosirea formatelor dezvoltate printr-un proces democratic si transparent de catre o comisie formata din membri ai tuturor partilor implicate ne ofera independenta de furnizorii de programe. Aceasta libertate ne ajuta sa nu fim nevoiti sa instalam noua versiune a unui program care deja functioneaza foarte bine, doar pentru ca producatorul a lansat o versiune noua care nu este compatibila cu cea veche si care foloseste un format nou.
Foarte multe companii si institutii sunt dependente de suita de programe pentru birou produsa de Microsoft. Surpinzator, de multe ori companiile sunt chiar reticente in a folosi alte pachete similare. Aceasta reticenta are la baza cel putin incompatibilitatea dintre solutia proprietareasca si alte solutii, dar si neintelegerea diferentelor ce apar atunci când continutul aceluiasi fisier este prezentat diferit in programe din suite diferite.
Cele mai multe diferente au la baza faptul ca fisierele „.doc”, „.docx” si implicit celelalte din aceeasi serie au fost concepute astfel incât sa fie citite si scrise cu aceeasi aplicatie. Microsoft a fost criticata pentru aceasta practica neconcurentiala asa ca a publicat specificatiile pentru formatele binare vechi (.doc, .ppt, .xls, .xlsb), dar aceste specificatii sunt considerate a fi scrise prost, iar documentatia, desi extrem de voluminoasa, ca fiind incompleta. Practic orice dezvoltator de aplicatii care doreste sa editeze astfel de formate este nevoit sa ghiceasca cum se traduc anumite functionalitati intr-o serie de biti si invers. Lucrul acesta este ironic deoarece echivalentele libere ca LibreOffice si OpenOffice sunt adesea criticate atunci când nu respecta formatarea salvata in Microsoft Office.
Pentru noile formate, bazate pe XML, Microsoft a ales o alta abordare: a creat o documentatie pentru un standard pe care sa il inregistreze la Organizatia Internationala pentru Standardizare si apoi a implementat standardul in produsele proprii. Desi abordarea pe care Microsoft a avut-o in legatura cu aceste formate a fost cea corecta, adica publicarea unei specificatii si implementarea acesteia, chiar si aceasta abordare a fost criticata. Motivele de aceasta data nu s-au rezumat doar la documentatia incompleta ci si la procesul de standardizare. Treisprezece membrii din cei douazeci si trei ai comisiei norvegiene de standardizare si-au dat demisia in semn de protest impotriva anumitor neregularitati in aprobarea OOXML ca standard. IBM, mare sustinator al standardului ODF, a amenintat ca nu va mai fi membru al comisiei de standardizare sustinând ca Microsoft s-a folosit de pozitia dominanta pentru a forta votarea unui standard inutil.
Utilitatea propusului standard a fost pusa sub semnul intrebarii pe buna dreptate având in vedere ca Open Document Format era deja inregistrat ca standard ISO din 2006. Daca Microsoft dorea functionalitati in plus putea sa extinda standardul respectiv. În plus, Microsoft are brevete inregistrate pentru acest format. Programe libere ca LibreOffice, OpenOffice sau KOffice pot fi obligate pe viitor sa plateasca o taxa pentru implementarea standardului brevetat.
Daca formatele deschise prezinta atâtea avantaje, de ce nu sunt folosite la scara larga? Popularitatea lor creste considerabil, NATO il foloseste ca standard obligatoriu pentru toate cele 28 de state membre, printre care si România. Danemarca, Malaezia, Rusia, Africa de Sud, Belgia, Norvegia, Portugalia, Suedia, Marea Britanie si multe altele urmeaza o politica stricta ce presupune folosirea formatului liber ODF ca standard unic in sectorul public.
Cu toate astea in România formatele inchise sunt in continuare promovate ca fiind „mai bune”, atât de companii cât si de stat, prin investitiile enorme in copii autorizate de suite de birou nelibere . Noi, consumatorii, ar trebui sa dorim produse cât mai bune si sa incurajam competitia deoarece numai o piata libera poate garanta libertatea de a alege. Cât timp nu exista interoperabilitate intre produsele concurente, piata libera este doar o iluzie.