Ruleta ruseasca si Linux

Va intrebati poate care este legatura dintre ruleta ruseasca si Linux? Ei bine, de la ambele nu stii niciodata la ce sa te astepti. Linux in general este pana la proba contrarie non-stop in mod beta - developer.

Dupa fiecare actualizare, te gandesti: dupa restart mai functioneaza, sau trebuie sa reinstalez, programul X mai porneste, driverul video mai este compatibil? Pentru inceput trebuie sa specific ca nu ma refer la kernelul linux.  Ma refer la constructia si intretinerea unei distributii/aplicatii in general. In Linux cu mici exceptii, nu prea exista conceptul de "future proof".

In lumea LInux exista cateva constante: kernelul linux, structura, limbajele de programare, si alte cateva lucruri pe care nu le voi aminti aici.

Si exista invariabil haosul. Sa fim intelesi: in Linux in general nu prea exista notiunea de "mostenire"/"software mostenit". Daca astazi functioneaza bine un anume program, maine dupa un update chiar si minor, s-a dus dracului totul.

Programe de unica folosinta. De exemplu daca ai sa spunem Ubuntu 14.4 si vrei sa treci la Ubuntu 16.4 (versiune noua, proaspat lansata), o parte din programe (daca nu cumva toate) nu vor mai functiona deloc sau vor funtiona necorespunzator. Acest lucru este valabil la majoritatea distributiilor. Daca programatorul unei aplicatii X si-a luat un concediu mai lung sau un an sabatic, si versiunea curenta a distroului tau s-a schimbat, la revedere aplicatia nu mai functioneaza.

Distrouri de unica folosinta: Daca crezi ca ti-ai gasit distributia potrivita pentru tine, nu te grabi sa te bucuri. Distriburia ta ce o folosesti de doar vreo doi, trei ani, si abia te-ai obisnuit cu ea, a luat o pauza... de programare de un an de zile sau de ... tot. Programul tau preferat ori nu are actualizare la cea mai noua versiune ce vine cu cateva functii ce ti le doresti de ceva timp, ori daca reusesti sa-ti actualizezi singur aplicatia, nu va mai functiona.

Drivere de unica folosinta: In afara de driverele care vin odata cu kernelul tau, actualizat la ultima versiune sau nu, care sunt in general destul de stabile, dar mai putin performante in special pe partea de placi video, actualizarea driverelor in afara kernelului poate face ca sistemul de operare sa devina oricand "bugy" sau "crash".

O incercare timida, limitata si greoaie ar fi folosirea fisierelor de tip Flatpack, Snappy, Appimage, etc.

        - Dezavantajele AppImages sunt ca, chiar si atunci când obtineti software-ul direct de pe site-ul autorului, tot nu stiti cu adevarat daca aplicatia a fost manipulata.

        - Flatpak necesita instalarea componentelor necesare pentru a face software-ul Flatpak disponibil

        - Cel mai mare dezavantaj pe care unii oameni îl gasesc la Snap este faptul ca ofera un format de ambalare centralizat.

Aceste trei tehnologii sunt în diferie distributii. Ubuntu, de exemplu, utilizeaza implicit snapd de la versiunea 16.04. Flatpak este utilizat în cea mai mare parte în Fedora (din versiunea 23) si în mediul desktop GNOME. Atât Snaps si Flatpak au porturi care ruleaza cel putin pe Gentoo, Arch Linux, Mageia, Open SUSE Tumbleweed si Debian Jessie.
AppImages, pe de alta parte, sunt suportate si utilizate în mod implicit în Nitrux OS , de catre Nitrux. Exista un centru de software, de la care utilizatorul pot instala aplicatii ambalate ca AppImages.

Concluzie: O versiune a unui distro este in general de unica folosinta. Majoritatea programelor care functioneaza in acel disto nu vor functiona in alta versiune mai noua sau mai veche.

Android (Linux Like) si IOS sunt dovada vie ca se poate: "software mostenit".

Windows ori cat ar fi de blamat de "linuxisti" are un atu de necontestat: compatibilitate/mostenire - o mare parte din software-ul de exemplu din Windows XP/Windows 8 va funtiona si in Windows 10, chiar si la 10 ani dupa ce a fost creat. Stiu program de contabilitate care functioneaza si acum in Windows dupa 12 ani de la creare, fara actualizari. Si ne mai miram/intrebam de ce nu trece "lumea" de la Windows la Linux!!!!!