Pentru un LAMP eficient e important sa alegem o distributie care sa se potriveasca cererilor. In momentul de fata sunt cateva sute de distributii Linux, fiecare laudandu-se cu cate ceva. Care distributie ni se potriveste cel mai bine depinde de stilul de lucru, de aplicatiile folosite si de asteptarile care le avem. Fara a avea pretentia ca as acoperi toate distributiile care pot fi folosite ca server, mentionez mai jos distributiile care le-am folosit si care le recomand pentru un LAMP eficient incercand sa mentionez cat se poate avantajele fiecareia.
CentOS
CentOS, varianta scurta pentru Community ENTerprise Operating System, este o versiune gratuita a distributiei Red Hat Enterprise – cu cateva diferente majore bineinteles, dar minore din punct de vedere al functionalitatii si compatibilitatii pachetelor. Datorita suportului oferit de RedHat sistemul de dezvoltare si testare este foarte bine pus la punct, la fel si fluxul de raportare si depanare a erorilor, ceea ce e un avantaj major in cazul serverelor care cer stabilitate si securitate maxima.
Datorita folosirii ca sistem de operare principal pentru dezvoltarea cPanel, CentOS s-a bucurat de o popularitate crescuta in ultimii ani determinand foarte multi administratori sa-l foloseasca. Datorita acestei popularitatii foarte multe servicii LAMP au ajuns sa fie dezvoltate si testate pe CentOS iar in cadrul comunitatilor online, majoritatea persoanelor ofera sfaturi sau suport pornind de la modul in care un anumit serviciu ar trebui sa functioneze pe CentOS.
Pe langa popularitate, CentOS ofera o platforma stabila pentru rularea serviciilor. De asemenea ofera suport Xen, ceea ce face foarte usoara rularea mai multor masini virtuale in paralel pe acelasi sistem fizic.
Ubuntu Server
Ubuntu Server Edition este probabil cea mai tanara distributie Linux majora, folosita ca server. Este o distributie bazata pe Debian si dezvoltata de Canonical ltd. Spre deosebire de alte distributii, Ubuntu Server Edition se orienteaza spre usurinta in utilizarea si intretinerea serviciilor. Pregatirea unui server LAMP pe Ubuntu este simpla, la fel ca intretinerea. Daca pentru server se alege o versiune LTS (Long Term Support) putem fi siguri ca pentru o perioada de doi ani vom avea updateuri pentru aplicatiile si librariile instalate.
Un avantaj mare care l-am simtit folosind Ubuntu Server Edition este implementarea rapida a tehnologiilor noi si utile. De exemplu, Ubuntu ofera suport pentru LVM2 si ZFS ceea ce permite administratorului o flexibilitate marita. Acest ritm de implementare te determina sa il iei in considerare de fiecare data cand e vorba de un sistem sau o aplicatie care impune o structura sau tehnologie putin iesita din rutina zilnica.
Debian
Debian e una din cele mai vechi distributii Linux, a fost inceputa in 1993 de catre Ian Murdock, si sta la baza multor distributii. Este o distributie diferita de celelalte in primul rand datorita sustinerii. Debian nu are nicio firma in spate care o sustina. Este o distributie sustinuta complet de voluntari si condusa de un lider ales anual de catre membri.
Din punct de vedere functional, Debian este un sistem solid datorita simplitatii care incearca sa o pastreze. Respecta cu strictete FHS ceea ce usureaza intelegerea sistemului si administrarea acestuia. Aplicatiile incluse sunt ceva mai putine la numar decat in cazul altor distributii datorita modului de lucru pe baza de voluntariat, dar acesta nu e un impediment pentru ca intotdeauna aceasta selectie naturala duce la o selectie stricta a pachetelor. Astfel, aplicatiile des folosite (ex. Apache sau MySQL) sunt foarte bine reprezentate in cadrul distributiei datorita numarului mare de voluntari care le folosesc in mod curent iar aplicatiile obscure nu sunt incluse de dragul numarului mare, cum e in cazul altor distributii, decat dupa ce sunt suficient de stabile pentru a starni interesul voluntarilor.
Un alt avantaj cu care uneori Debian se impune in fata altor distributii Linux este numarul mare de platforme suportate. In momentul de fata Debian poate rula pe toate arhitecturile majore – i386, amd64, sparc, ia64 etc.
Slackware
Am lasat la urma Slackware ca distributie pentru server datorita numarului tot mai mic de fani ai acestei distributii. Slackware e o distributie care incearca sa pastreze totul cat mai simplu din punct de vedere al operatiilor secundare. Asta poate deruta uneori administratorii incepatori pentru ca sunt necesare foarte multe operatii manuale pentru taskuri simple. De exemplu, inca se pastreaza instalarea pachetelor din arhive .tgz spre deosebire de alte distributii care folosesc pachete precompilate (ex. rpm sau deb).
Principalul avantaj Slackware, care decurge direct din simplitatea impusa, este consumul mic de resurse si modul in care resursele sunt optimizate. Cu Slackware se poate face usor un server dintr-un 386 la 33MHz, ceea ce e de neconceput pentru majoritatea distributiilor Linux actuale.
Datorita filosofiei care tinde usor spre elitism, in Slackware sunt incluse aplicatii doar dupa ce au fost testate riguros pentru a asigura o functionare stabila si sigura din punct de vedere al securitatii.