In data de 12 decembrie 1991, la Stanford Linear Accelerator Center (SLAC) a fost instalat un server Web si primele pagini Web, care faceau legatura cu biblioteca centrului. Primul server Web a fost realizat aproape cu un an inainte, la Centrul European pentru Cercetari Nucleare (CERN), la Geneva, in Elvetia, si s-a numit la inceput nxoc01.cern.ch, iar mai apoi info.cern.ch . Prima pagina Web a continut chiar prezentarea proiectului si a fost accesibila la:

http://nxoc01.cern.ch/hypertext/www/TheProject.html

Cum au decurs, de fapt, lucrurile?

Stim ca, in '90 - '91, când Internetul era deja in plina dezvoltare, dupa ce proiectul si toate modulele acestuia fusesera elaborate in Statele Unite, la Stanford Research Institute, la UCLA, UCSB, WU, etc., prin realizarea a ceea ce numim acum Web, a venit rândul europenilor. Mai exact, la Centrul European de Cercetari Nucleare (CERN) Geneva, prin proiectul lui Tim Berners-Lee si contributia câtorva colegi si studenti, a fost creat primul navigator si editor de legaturi (cu o prima versiune a limbajului HTML) si primul program de server Web. La acea data comunicatia prin Internet, prin serviciile de atunci, adica e-mail, ftp si telnet, mergea bine si era destul de serios folosita de comunitatea academica. In 1991, traficul prin nodul NSF (miezul Internetului) depasea 1 miliard de octeti/ora, iar numarul de calculatoare conectate depasea o jumatate de milion. Tot 1991 este anul in care National Science Foundation renunta la interdictia de folosire a Internetului in scopuri comerciale, creind premisele 'boom'-ului economic produs de comertul electronic.

Tim Berners-Lee era preocupat de introducerea hypertext-ului in Internet, in procesul de cautare si regasire a documentelor. Notiunea exista, chiar si termenul Hypertext fusese deja introdus de Ted Nelson (1965). Problemele si avantajele parcurgerii informatiilor organizate ca hipertext fusesera deja analizate de Doag Engelbart, realizator al unui prin sistem online si inventator al mouse-ului.

Tim Berners-Lee scrie inca in 1980, in stagiul la CERN, un program "notebook", intitulat "Enquire-Within-Upon-Everything", care permite legaturi intre noduri arbitrare. Fiecare nod fiind caracterizat de un titlu, un tip si o lista de legaturi bidirectionale. Programul a rulat pe masini Norsk Data sub sistemul de operare SINTRAN-III.

In martie 1989, Tim Berners-Lee scrie lucrarea: "Information management: A proposal", difuzata pentru comentarii in CERN. Insotita si de lucrarea "Hypertext and CERN". Ideea de baza a fost cea a accesului la documente pe baza a ceea ce acum numim URL. Dupa mai multe dezbateri si reluari, in septembrie, seful sau, Mike Sendal, cumpara un calculator NeXT (unul din supercalculatoarle vremii) si ii permite sa treaca la treaba. Era in luna Mai a anului 1990.

In octombrie Tim lucra deja la un navigator cu interfata grafica si la editorul aferent. Folosind mediul de dezvoltare NeXTStep. In acest timp, proiectul este reformulat in cooperare cu Robert Cailliau, astfel ca, atunci când primul server Web devine functional, prima pagina vizibila cu ajutorul navigatorului care inca se dezvolta, a fost chiar TheProject.html, cu coordonatele complete:

Studentul Nicola Pellow reuseste sa faca un navigator mod linie (in genul lynx-ului actual), astfel ca la Craciunul din 1990 erau demonstrabile atât navigatorul sau simplu si cel realizat de Tim barners-Lee, combinat cu editor si cu o interfata grafica. Era posibil accesul la fisiere hipertext si la grupurile de stiri.

In 1991 proiectul incepe sa fie prezentat in diverse colective din CERN, iar in luna iunie este organizat primul seminar de calculatoare cu ajutorul acestui sistem, adica pe WWW.

Din august 1991 fisierele constituind serverul, navigatoarele si editorul de pagini Web au fost puse la dispozitia celor interesati, accesibile prin ftp, si chiar difuzate in cadrul grupurilor alt.hypertext, comp.sys.next, comp.text.sgml, si comp.mail.multimedia . In octombrie incep sa functioneze listele e-mail www-interest si www-talk@info.cern.ch, fiind introdus si accesul cu telnet anonim pe serverul Web info.cern.ch .Sunt instalate si punti intre WWW si WAIS, respectiv VMS/HELP.

La inceput de decembrie, in 1991, la San Antonio in Texas, are loc conferinta Hypertext'91, unde Tim Berners-Lee prezinta un poster si demonstreaza sistemul. Tot in acele zile navigatorul W3 este instalat pe VMS/CMS, iar revista CERN Computers Newsletter anunta navigatorul W3 al comunitatii HEP (fizica energiilor inalte).

In acest context, fizicianul Paul Kunz, de la SLAC (Centru colaborând strâns cu CERN-ul), care participase la o consfatuire la Geneva, in septembrie, unde, dupa propria marturie, Tim Berners-Lee i-a aratat despre ce-i vorba, la revenirea acasa, instaleaza programul de server Web si realizeaza impreuna cu colaboratorii sai (Louise Addis, George Crane, Tony Johnson, Joan Winters si Bebo White), câteva documente HTML de legatura spre biblioteca electronica a Centrului. Potrivit relatarilor, pagina Web a SLAC ar fi fost accesibila/vizibila din 12 decembrie ora 16. Cert este ca Tim Berners-Lee transmite un e-mail vineri 13 decembrie pe listele www-interest@cernvax.cern.ch si www-talk@cernvax.cern.ch, cu copie pentru Paul Kunz, la pfkeb@kaon.slac.stanford.edu, anuntâ: There is an experimental W3 server for the SPIRES High energy Physics preprint database, thanks to Terry Hung, Paul Kunz and Louise Addis of SLAC.

Spre deosebire de pagina de prezentare a proiectului, folosita de Tim in demonstratii, pagina SLAC permitea navigarea prin documentele bibliotecii, accesibile pâna atunci doar cu ftp. Drept urmare, când, o luna mai târziu, in cadrul unei prezentari in public la conferinta AIHEP'92 din Franta, Tim Berners-Lee acceseaza demonstrativ serverul din Stanford, unii dintre participanti se pare ca au intuit marea realizare.

Echipa de la SLAC a constituit grupul WWW-Wizards care a contribuit serios la dezvoltarea si popularizarea acestui serviciu nou introdus in Internet. Tony Johnson va realiza si el un navigator, numit Midas si disponibil din ianuarie 1993 chiar in mediul X (la fel ca si navigatorul VIOLA, realizat de Pei Wei de la O'Reilly Associates).

Erau deja cam 50 de servere Web in functiune, la inceputul lui 1993, când apare prima versiune a navigatorului grafic MOSAIC, realizat de Marc Andreesen, cel care a infiintat si condus, mai apoi, compania Netscape. Mosaic include multe din facilitatile navigatorului Midas, fiind conceput pentru mediul XWindows din Unix.

In martie traficul datorat World Wide Web-ului, masurat in nodurile NSF, ajunge la 0,1%. WWW este prezent la conferinta Online Publishing'93, la Pittsburg.

Amanunte referitor la acea perioada, documentele echipei de la SLAC si chiar pagina Web 'comemorata' acum, pot fi gasite la: The Early World Wide Web at SLAC: Early Chronology and Documents (1991-1994)

Paul Kunz relateaza multe din detaliile aparitiei World Wide Web-ului intr-o conferinta la InterLab'99

Indiscutabil ca Web-ul s-a impus, câstigând teren in competitia cu Gopher (serviciu Internet lansat tot in 1991 si operând cu meniuri), prin simplitatea si universalitatea accesului (ideea identificarii documentelor prin URL-uri), prin avantajul oferit de sistemul de legaturi oferit de hypertext si, implicit, de limbajul HTML, pe care se bazeaza. Pentru prima data documentele 'manevrate' prin Internet pierd monotonia textului cu acelasi tip de litera, includ grafice sau tabele, ulterior figuri si chiar secvente animate si sunet. Un merit deosebit a avut si navigatorul MOSAIC, precursor al lui Netscape Navigator, Internet Explorer si al celorlalte navigatoare actuale. Dar a fost important si modul in care principiile proiectului si rând pe rând toate programele componente, au fost facute publice, cu sursele difuzate pe listele e-mail si disponibile prin FTP. Mai mult, la 30 aprilie 1993, apare declaratia CERN asupra caracterului public al tehnologiei World Wide Web.

Curând dupa aceea, Ari Luotonen rescrie programul httpd - nucleul serverului Web, implementând si autorizatiile de acces. In august 1993, la Cambridge Massachusets, are loc primul workshop WWW Wizards. In septembrie traficul Web prin nodurile NSF ajunge la 1%. Apar versiuni operationale ale MOSAIC si pentru PC-uri cu MS Windows, si pentru Macintosh. In octombrie erau deja 200 de servere Web in functiune, inclusiv unul la Casa Alba. Se lanseaza primul proiect European bazat pe Web. Este anuntata prima conferinta privind World Wide Web la Geneva, intre 25-27 mai 1994. Conferinta la care s-au inscris peste 800 de doritori (din care au fost selectati 400). Conferinta a subliniat importanta WWW pentru invatamânt, materialele fiind accesibile inca la TECFA. In iunie 1994 erau inregistrate deja peste 1500 servere Web.

Lansat ca un instrument care sa sprijine cooperarea cercetatorilor fizicieni, World Wide Web-ul devine in doar câtiva ani aproape sinonim cu Internetul. Cu toate ca nici navigatoarele si nici editoarele de pagini Web nu au ajuns inca la performantele visate de Tim Berners-Lee, World Wide Web-ul a ajuns cea mai mare biblioteca a lumii, cu peste 3 miliarde de documente, in prezent. Aceasta dezvoltare a dus la aparitia de meserii noi, si la reorganizarea multor activitati tinând seama de conditiile publicitatii pe Web si de posibilitati de cooperare greu de imaginat altadata. Cu ajutorul mediilor Web de instruire si cu resursele informationale si educationale inarcate pe Web, instruirea si perfectionarea continua devin accesibile aproape oricui. Mai mult, pare realizabila si previziunea profesorului Patrick Suppes (din 1967) ca fiecare isi va putea alege profesorul potrivit, beneficiind de avantajul pe care istoria l-a oferit doar regelui Filip Macedon: ca sa-l aiba pe Aristotel ca profesor pentru fiul sau, Alexandru.

Nota:

Data de nastere a Internetului este oarecum discutabila: Unii autori considera anul 1969 si momentul când ARPANET a conectat calculatoarele de la Stanford Research Institute, University of California Los Angeles, University of California Santa Barbara si University of Utah. Alti autori, printre care si Tim Berners-Lee, considera ca data de nastere a Internetului anul 1974, momentul despartirii partii academice de cercetarile militare, odata cu constituirea retelei Telenet de catre firma Bolt, Beranek&Newman.; In sfârsit, altii, printre care si Paul Kunz de la Stanford, sunt de parere ca Internetul apare doar in 1982, când este folosit prima oara acest nume si când Bob Kahn, Vint Cerf si altii definesc si implementeaza protocolul TCP/IP - considerat limbajul de comunicatie al Internetului. Pentru intreaga cronologie si evolutie a Internetului se pot consulta: Net Timeline, Vint Cerf's Brief History of the Internet, Hobbes' Internet Timeline, etc. Lista cea mai completa, cu resurse Web din acest domeniu, este disponibila la Internet Society (ISOC) All About The Internet: History of the Internet

Marturiile lui Tim Berners-Lee pot fi gasite la: Tim Berners-Lee: A short history of web development, sau mai pe larg in Frequently asked questions by the Press, respectiv in cartea Weaving the Web

  • What is your reaction?
  • powered by Verysign
  • like gnulinux.ro
    Like
  • unmoved gnulinux.ro
    Unmoved
  • amused gnulinux.ro
    Amused
  • excited gnulinux.ro
    Excited
  • angry gnulinux.ro
    Angry
  • sad gnulinux.ro
    Sad
TENDINTA  |  DoudouLinux - o incercare romaneasca esuata de a oferi copiilor o mini-cons...
John Doe                   gnulinux.ro
John Doe
Articole publicate de la contributori ce nu detin un cont pe gnulinux.ro. Continutul este verificat sumar, iar raspunderea apartine contributorilor.
169 articole



  • Comenteaza
  • powered by Verysign

Nici un comentariu inca. Fii primul!