Linux vs. Unix : doua sisteme de operare care impartasesc o mare parte din aceeasi mostenire

Un jucator important in centrele de date de zeci de ani, Linux atinge 70% din totalul serverelor active. Dezvoltatorii care folosesc orice nor public major ruleaza Linux. Dovada ca Linux este peste tot a crescut in ultimii ani, cand a fost adaugat in sistemul Android, incorporat in smartphone-uri, televizoare, automobile si multe alte dispozitive.

Chiar si asa, majoritatea dezvoltatorilor de software, chiar si cei care au crescut in timpul acestei revolutii "Linux" au auzit cel putin odata despre Unix. Suna similar cu Linux, si probabil ca ati auzit ca oamenii folosesc termenul "similar cu sistemul Unix".

Deci, ce este acest Unix?  Unix are o istorie mult mai bogata dincolo de acei programatori cu barba C din anii 1970.

Inceputul lui Unix Istoria Unix incepe la AT & T Bell Labs la sfarsitul anilor 1960, cu o mica echipa de programatori care doresc sa scrie un sistem de operare multi-tasking, multi-utilizator pentru PDP-7. Doi dintre cei mai notabili membri ai acestei echipe din cadrul laboratorului Bell Labs au fost Ken Thompson si Dennis Ritchie. In timp ce multe dintre conceptele Unix erau derivate ale predecesorului sau ( Multics), decizia echipei Unix la inceputul anilor '70 de a rescrie acest mic sistem de operare in limbajul C este ceea ce separa Unix de toate celelalte. Prin natura designului si a limbajului sursa, sistemele de operare erau strans legate de platforma hardware pentru care fusesera autorizate. Prin refacerea Unix pe limbajul de programare C, Unix ar putea fi acum portat pe multe arhitecturi hardware.

In plus fata de aceasta noua portabilitate, care a permis Unixului sa se extinda rapid dincolo de Bell Labs, la alte aplicatii de cercetare, academice si chiar comerciale, mai multe chei ale principiilor de proiectare ale sistemului de operare erau atractive pentru utilizatori si programatori. Pentru unul, filozofia Unix a lui Ken Thompson a devenit un model puternic de proiectare si calcul informatic modular. Filozofia Unix a recomandat utilizarea unor programe mici, create in scopuri, in combinatie, pentru a face sarcini globale complexe. Deoarece Unix a fost proiectat in jurul fisierelor, acest model de intrare si iesire a programelor de "conducte", impreuna, intr-un set liniar de operatiuni de intrare este inca in voga astazi. De fapt, modelul curent de functii cloud-like-service (FaaS) / serverless computing datoreaza o mare parte din patrimoniul sau filosofiei Unix.

Crestere rapida si concurenta Pana la sfarsitul anilor '70 si '80, Unix a devenit radacina unui arbore genealogic care sa extins in cercetare, mediul academic si o afacere comerciala de sistem de operare in crestere. Unix nu era software open source, iar codul sursa Unix era licentiat prin acorduri cu proprietarul sau, AT & T. Prima licenta software cunoscuta a fost vanduta la Universitatea din Illinois in 1975.

Unix a crescut rapid in mediul academic, iar Berkeley a devenit un important centru de activitate, avand in vedere sabbaticul lui Ken Thompson din anii '70. Cu toata activitatea din jurul programului Unix de la Berkeley, sa nascut o noua versiune de software Unix: Berkeley Software Distribution, sau BSD. Initial, BSD nu era o alternativa la Unix-ul AT & T, ci un add-on cu software si capabilitati suplimentare. Pana cand a ajuns in 1979, Bill Joy, un student de grad Berkeley, a adaugat programe cunoscute acum precum visi cochilia C (/ bin / csh).

Pe langa BSD, care a devenit una dintre cele mai populare ramuri ale familiei Unix, ofertele comerciale ale Unixului au explodat in anii 1980 si in anii '90 cu nume precum HP-UX, AIX-ul IBM, Sun Solaris, Sequent si Xenix. Pe masura ce ramurile au crescut de la radacina initiala, au inceput " razboaiele Unix ", iar standardizarea a devenit un nou focus pentru comunitate. Standardul POSIX sa nascut in 1988, precum si alte rezultate de standardizare prin The Open Group in anii 1990.

In acest timp, AT & T si Sun au lansat System V Release 4 (SVR4), care a fost adoptat de multi furnizori comerciali. In mod separat, familia de sisteme de operare BSD a crescut de-a lungul anilor, ducand la unele variatii de tip open source care au fost lansate sub licenta BSD cunoscuta acum . Acestea au inclus FreeBSD, OpenBSD si NetBSD, fiecare cu o piata tinta usor diferita in industria de servere Unix. Aceste variante Unix continua sa fie utilizate astazi, desi multi dintre ei au vazut cota de piata a serverului lor scazand in cifre unice (sau mai mici). BSD poate avea astazi cea mai mare baza de instalare a oricarui sistem Unix modern. De asemenea, fiecare unitate hardware Apple Mac livrata in istoria recenta poate fi revendicata de BSD, deoarece sistemul sau de operare OS X (acum MacOS) este un derivat BSD.

Ceea ce numim astazi sistemul de operare Linux este intr-adevar combinatia a doua eforturi de la inceputul anilor 1990. Richard Stallman cauta sa creeze o alternativa cu adevarat gratuita si open source fata de sistemul Unix proprietar. Desi a existat un proiect de kernel in curs de desfasurare, s-a dovedit a fi dificil de a functiona, si fara un kernel, visul sistemului de operare liber si open source nu ar putut fi realizat.

Linus Torvald a produs un kernel de lucru si viabil pe care la numit Linux - care a adus la viata intregul sistem de operare. Dat fiind faptul ca Linus folosea mai multe instrumente GNU (de exemplu, Colectia de compilatoare GNU sau GCC ), casatoria dintre instrumentele GNU si kernel-ul Linux a fost o potrivire perfecta.

Distributiile Linux au venit la viata cu componentele GNU, kernel-ul Linux, GUI X-Windows MIT si alte componente BSD care ar putea fi utilizate sub licenta BSD open source. Popularitatea timpurie a distributiilor, cum ar fi Slackware si apoi Red Hat, a dat "utilizatorul obisnuit de PC" al accesului din 1990 la sistemul de operare Linux si, impreuna cu acesta, multe dintre capabilitatile si utilitatile sistemului Unix de proprietate pe care le-au folosit in viata profesionala sau academica.

Din cauza starii libere si deschise a tuturor componentelor Linux, oricine ar putea crea o distributie Linux cu putin efort si in curand numarul total de distributii a ajuns la sute. Astazi, distrowatch.com afiseaza 312 distributii unice Linux disponibile sub o anumita forma. Desigur, multi dezvoltatori utilizeaza Linux fie prin intermediul furnizorilor de cloud, fie prin utilizarea unor distributii gratuite populare precum Fedora, Ubuntu Canonical, Debian, Arch Linux, Gentoo si multe alte variante.

Ofertele comerciale Linux, care ofera suport in partea de sus a componentelor gratuite si open source, au devenit viabile, deoarece multe companii, inclusiv IBM, au migrat de la Unix proprietate la oferirea de solutii middleware si software la Linux. Red Hat a construit un model de suport comercial in jurul companiei Red Hat Enterprise Linux, la fel ca SUSE furnizor german cu SUSE Linux Enterprise Server (SLES).

Comparand Unix si Linux Pana acum, ne-am uitat la istoria Unix-ului si la ridicarea Linux-ului si a fundatiei GNU / Free Software, fundamentand o alternativa gratuita si open source la Unix. Sa examinam diferentele dintre cele doua sisteme de operare care au o mare parte din aceeasi mostenire si multe dintre aceleasi obiective.

Din perspectiva experientei utilizatorului, nu este foarte diferita! O mare parte din atractia Linux a fost disponibilitatea sistemului de operare in multe arhitecturi hardware (inclusiv PC-ul modern) si capacitatea de a folosi instrumente familiare administratorilor si utilizatorilor sistemului Unix.

Din cauza standardelor POSIX si conformitatii, software-ul scris pe Unix ar putea fi compilat pentru un sistem de operare Linux cu o cantitate de efort limitata, de obicei limitata. Shell script-urile ar putea fi folosite direct pe Linux in multe cazuri. In timp ce unele instrumente aveau usor diferite optiuni de pavilion / linii de comanda intre Unix si Linux, multe au operat la fel in ambele.

O nota interesanta este ca popularitatea hardware-ului si a sistemului de operare macOS ca platforma de dezvoltare care vizeaza in principal Linux poate fi atribuita sistemului de operare macOS asemanator BSD. Multe instrumente si scripturi destinate unui sistem Linux functioneaza cu usurinta in cadrul terminalului macOS. Multe componente software open source disponibile pe Linux sunt usor accesibile prin intermediul unor instrumente cum ar fi Homebrew .

Diferentele ramase intre Linux si Unix sunt in principal legate de modelul de licentiere: software open source versus software licentiat. De asemenea, lipsa unui kernel comun in cadrul distributiilor Unix are implicatii asupra furnizorilor de software si hardware. Pentru Linux, un furnizor poate crea un driver de dispozitiv pentru un anumit dispozitiv hardware si se asteapta ca, in mod rezonabil, sa functioneze in majoritatea distributiilor. Datorita ramurilor comerciale si academice ale arborelui Unix, un vanzator ar putea fi nevoit sa scrie drivere diferite pentru variantele de Unix si sa aiba licente si alte preocupari legate de accesul la un SDK sau la un model de distributie a software-ului ca un driver de dispozitiv binar in multe Variante Unix.

Deoarece ambele comunitati s-au maturizat in ultimul deceniu, multe dintre progresele inregistrate in Linux au fost adoptate in lumea Unix. Multe utilitare GNU au fost puse la dispozitie ca suplimente pentru sistemele Unix unde dezvoltatorii doreau caracteristici din programele GNU care nu fac parte din Unix. De exemplu, IBM AIX a oferit un set de instrumente AIX pentru aplicatii Linux cu sute de pachete de software GNU (cum ar fi Bash, GCC, OpenLDAP si multe altele) care ar putea fi adaugate la o instalare AIX pentru a facilita tranzitia dintre sistemele AIX Linux si Unix .

Unix-ul propriu-zis este inca viu si bine si, cu multi furnizori majori care promit sprijin pentru lansarile lor actuale pana in anii 2020, este de la sine inteles ca Unix va fi in viitorul apropiat. De asemenea, ramura BSD a arborelui Unix este open source, iar NetBSD, OpenBSD si FreeBSD au toate bazele de utilizatori puternice si comunitatile open source care nu pot fi la fel de vizibile sau active ca Linux, dar isi pastreaza propriile in rapoartele recente de partajare de servere , cu mult peste numerele de proprietate Unix in domenii cum ar fi serviciul web.

Linux a demonstrat un avantaj semnificativ fata de proprietatea Unix, se afla in disponibilitatea sa pe un numar mare de platforme si dispozitive hardware. Raspberry Pi, popular pentru pasionatii si entuziasti, este condus de Linux si a deschis usa pentru un intreg spectru de dispozitive IoT care ruleaza Linux. Am mentionat deja dispozitive Android, autos (cu Automotive Grade Linux) si televizoare inteligente, unde Linux are o cota de piata mare. Fiecare furnizor de cloud de pe planeta ofera servere virtuale care ruleaza Linux, iar multe dintre cele mai populare stack-uri native din ziua de azi sunt bazate pe Linux, indiferent daca vorbesti despre runtime de container sau despre Kubernetes sau despre multe dintre platformele fara servere care castiga popularitate.

Una dintre cele mai reprezentative reprezentari ale ascendentei Linux este transformarea Microsoft in ultimii ani. Daca ati fi spus dezvoltatorilor de software cu un deceniu in urma ca sistemul de operare Windows ar putea "rula Linux" in 2016, majoritatea ar fi ras isteric.

Existenta si popularitatea Subsistemului Windows pentru Linux (WSL), precum si capabilitatile anuntate recent, cum ar fi portul Windows al Docker, inclusiv suportul LCOW (Linux Containers on Windows), demonstreaza impactul pe care le-a avut Linux-si in mod clar va continua sa aiba - in intreaga lume a software-ului.