Pe 7 ianuarie 2015, s-a petrecut un grav atentat asupra unei publicatii din capitala Frantei. În urma acestui incident mai multi oameni si-au pierdut viata iar altii fost raniti. În timp ce aproape intreg mapamondul regreta cele intâmplate unii oamenii din administratia româneasca folosesc acest incident ca pretext pentru a repune pe ordinea de zi masuri de supraveghere gneralizata ce pot incalca drepul cetatenilor la viata privata.

Pe 8 ianuarie 2015 Ministerul pentru Societate Informationala a convocat in regim de urgenta un grup interinstitutional pentru a discuta pe tema retinerii datelor generate sau prelucrate de catre furnizorii de servicii de comunicatii. Mai jos puteti citi o parte din comunicatul ministerului.

În contextul ultimelor amenintari din Statele Membre UE si al recentului atentat cu caracter terorist din Franta, Ministerul pentru Societatea Informationala convoaca astazi, 8 ianuarie 2015, in regim de urgenta, grupul de lucru interinstitutional pentru analiza efectelor concrete in plan national ale hotarârii preliminare pronuntata de Curtea de Justitie a Uniunii Europene privind Directiva 2006/24/CE privind retinerea datelor generate sau prelucrate de catre furnizorii de retele si servicii de comunicatii electronice destinate publicului si de modificare a Directivei 2002/58/CE si ale Deciziei Curtii Constitutionale nr. 440 din 8 iulie 2014.

Întregul comunicat cât si alte informatii despre grupul interinstitutional puteti citi accesând legatura de mai jos.

http://www.mcsi.ro/Minister/Comunicate-de-presa-2014/Grup-interinstitutional-convocat-in-regim-de-urgen

În timp ce un politician de seama din Franta, presedinte al Adunarii Nationale declara ca actuala legislatie franceza pentru lupta impotriva terorismului este suficienta si respinge ideea unei legislatii dictate de emotie, in România se doreste analizarea deciziei CCR in regim de urgenta.

Analizarea in regim de urgenta a deciziei Curtii Constitutionale cu privire la legea stocarii datelor de trafic este o masura aberanta si o dovada in plus ca ideea de supraveghere generalizata a cetatenilor nu a disparut si nu va disparea prea curând.

Decizia de respingere a legii 82/2012 dateaza din luna iulie a anului trecut. Discutarea acestei decizii in regim de urgenta reprezinta folosirea tragediei din Franta ca pretext pentru propulsarea unor „masuri de securitate” ce pot incalca un drept fundamental al fiecarui cetatean, dreptul la viata privata.

Conform articolului 115, alin. (6) din constitutia României ordonantele de urgenta nu trebuie sa afecteze drepturile si libertatile fundamentale.

Ordonantele de ugenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile, indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in propritate publica.

Conform spuselor procurorului general de atunci Tiberiu Nitu, nu doar legea retentiei datelor ar fi un instrument de lupta impotriva terorismului ci si legea cartelelor preplatite. Franta (nu România), statul afectat de atacul terorist „beneficiaza” de legi de combatere a terorismului, inclusiv de pastrare a datelor de trafic sau de inregistrare a cartelelor preplatite dar cu toate astea intâmplari regretabile se petrec.

O mare parte din vina pentru propunerea de astfel de masuri o poarta si o mare parte a presei din România, fascinata de astfel de cazuri, dornica de audienta, ce a creat mai multa vâlva decât era cazul in jurul acestui subiect. Zilnic se petrec tragedii si nu numai din cauza terorisului si nu primesc atâta atentie.

O tragedie nu trebuie sa reprezinte pretext pentru ingradirea drepturilor si ocolirea unor decizii ale Curti Contitutionale.

România este supravegheata de/prin:

- Serviciul Român de Informatii (SRI)
- Serviciul de Informatii Externe (SIE)
- Serviciul de Protectie si Paza (SPP)
- Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS)
- Directia Contrainformatii si Securitate Militara (DCISM )
- Directia Generala de Informatii si Protectie Interna (DGIPI) (Ministerul Afacerilor Interne)
- Directia Generala de Informatii a Apararii (DGIA)
- Directia de Informatii Militare (DIM - J2)

Punct.

Si ... istoria se repeta constant. Iata o privire in istorie.

Securitatatea de la 1945 - 1989 - (Wikipedia)

- Directia de Informatii Externe

- Directia de Investigatii avea agenti si informatori la fiecare nivel al structurilor de partid si guvern, precum si in societate pentru a raporta orice activitati sau opinii impotriva regimului. Realiza perchezitii ilegale in institutii si locuinte, arestând oponentii regimului lui Ceausescu. Agentii foloseau frecvent forta pentru a obliga dizidentii sa-si denunte compatriotii si activitatile lor. Potrivit unor importanti dizidenti, datorita influentei Securitatii asupra unor judecatori sau procurori, nici un oponent nu a fost achitat vreodata de vreun tribunal. Directia de Investigatii lucra in colaborare cu Directia de Supraveghere si Directia pentru Cenzura Corespondentei. Ultima s-a ocupat, printre altele, cu supravegherea corespondentei dizidentilor si etnicilor unguri din Transilvania. Pentru aceasta, agentii au adunat mostre de scris de la populatie si a monitorizat inregistrarea oficiala a tuturor masinilor de scris si copiatoarelor de catre militie.

- Directia Generala de Tehnica Operativa (DGTO) era un serviciu important pentru activitatile Securitatii. A fost constituit, cu sprijinul KGB, la mijlocul anilor '50 si avea rolul de a monitoriza toate mijloacele de comunicare electronice si telecomunicatiile din tara. DGTO intercepta toate telefoanele, telegramele sau faxurile venind din sau spre strainatate. Agentii DGTO puneau microfoane in cladiri publice si locuinte private pentru a supraveghea discutiile dintre cetateni.

- Directia de Contraspionaj se ocupa cu supravegherea strainilor (in special impotriva cetatenilor sovietici) pentru a monitoriza sau impiedica contactele lor cu români. Impunea o serie de restrictii pentru a opri intâlnirile dintre straini si oamenii de rând, pentru a-i impiedica pe acestia din urma sa ajunga in ambasade straine si pentru a nu cere [[azil politic]]. Oamenii trebuiau sa anunte la Securitate, in termen de 24 de ore, orice contact pe care l-au avut cu vreun strain.

- Directia a IV-a avea atributii similare cu cele ale Directiei de [[Contraspionaj]], numai ca avea atributii la nivelul [[forte armate|fortelor armate]]. Principala sa misiune era aceea de a identifica si neutraliza spionajul sovietic.

- Directia a V-a asigura protectia demnitarilor.

- Directia de Securitate Interna, având peste 1000 de agenti, se ocupa cu eliminarea oponentilor din interiorul PCR, din Consiliul de Ministri si din Securitate. Aceasta directie reprezenta o Securitate in interiorul Securitatii, având propriile structuri de supraveghere, cenzura a corespondentei si monitorizare a telecomunicatiilor. La nivelul anului 1989, Departamentul Securitatii Statului din cadrul Ministerului de Interne, avea urmatoarea organizare:
* Directia I - Informatii Interne
* Directia a-II-a - Contraspionaj Economic
* Directia a-III-a - Contrainformatii
* Directia a-IV-a - Contraspionaj militar
* Directia a-V-a - Securitate si Garda
* Directia a-VI-a - Anchete Penale
* Opt unitati speciale:
** Unitatea Speciala de Lupta Antiterorista (U.S.L.A.)
** Unitatea Speciala F- Filaj
** Serviciul de Protejare a Secretelor de Stat
** Serviciul Independent pentru Comert Exterior
** Centrul de Informatica si Documentare
** Serviciul D - Dezinformare
** Serviciul Independent Secretariat-Juridic
** Serviciul Independent Învatamânt-Mobilizare
Din organigrama DSS, mai faceau parte: Comandamentul pentru Tehnica Operativa si Transmisiuni, Consiliul Politic al Departamentului Securitatii Statului si Centrul de Informatii Externe(fostul D.I.E).

  • Care este reactia ta?
  • powered by Verysign
  • like GNU/Linux.ro
    Like
  • unmoved GNU/Linux.ro
    unmoved
  • amused GNU/Linux.ro
    amused
  • excited GNU/Linux.ro
    excited
  • angry GNU/Linux.ro
    angry
  • sad GNU/Linux.ro
    sad
TENDINTA  |  De ce iubesc Open Source?
John Doe                   GNU/Linux.ro
John Doe
Articole publicate de la contributori ce nu detin un cont pe gnulinux.ro. Continutul este verificat sumar, iar raspunderea apartine contributorilor.
29 articole



  • Comenteaza
  • powered by Verysign

Nici un comentariu inca. Fii primul!