Istoria Linuxului

Era 1991, si agoniile razboiului rece se apropiau de sfirsit. Era un aer de pace si liniste. In domeniul calculatoarelor, se prevedea un viitor maret, componente din ce in ce mai puternice impingeau limitele calculatoarelor dincole de orice asteptari.

Dar totusi, ceva lipsea.

Lipsea Sistemul de Operare, unde aparuse un gol. DOSul avea suprematia in vastul sau imperiu de calculatoare personale. Cumparat de Bill Gates de la un hacker din Seattle pentru 50.000$, sistemul de operare se furisase in toate colturile lumii datorita unei campanii istete de marketing. Utilizatorii de PC-uri n-au avut de ales. Calculatoarele Apple Mac erau mai bune, dar avind preturi astronomice pe care nimeni nu si la permitea, au ramas undeva departe de milioanele doritoare de un calculator.

Cealalta tabara dedicata calculatoarelor era lumea Unix. Dar Unixul era cu mult mai scump. In lacomia lor, comerciantii de Unix au stabilit un pret foarte mare, pentru a se asigura ca utilizatorii de PCuri vor sta departe de el. Codul sursa de Unix, odata predat in universitati datorita amabilitatii Bell Labs, era acum pazit cu atentie si nu era facut public. Pentru a face ca frustrarea utilizatorilor de PCuri sa creasca, marii jucatori de pe piata de software nu au reusit sa furnizeze o solutie eficienta acestei probleme.

O solutie parea sa fi aparut sub forma lui MINIX. A fost scris pornind de la zero de Andrew S. Tanenbaum, un profesor danez nascut in Statele Unite, care dorea sa le arate studentilor sai mecanismele interioare ale unui sistem de operare adevarat. Rula pe microprocesoarele Intel 8086 care inundasera piata.

Ca sistem de operare, MINIX nu era unul superb. Avea avantajul codului sursa facut public. Oricine facea rost de cartea „Sistem de Operare” a lui Tanenbaum intra in posesia a 12.000 de linii de cod, scrise in C si limbaj de asamblare. Pentru prima data, un aspirant la titlul de programator sau de hacker putea sa citeasca codul sursa al unui sistem de operare, lucru pe care comerciantii de software nu-l doreau. Un autor superb, Tanenbaum captivase mintile cu discutia elaborata despre arta de a crea un sistem de operare functional. Studentii de Informatica din toata lumea au luat cu asalt cartea, citind liniile de cod care faceau sa functioneze sistemul de operare ce rula pe calculatoarele lor. Unul din acesti studenti era Linus Torvalds.

Noul copil la orizont

In 1991, Linus Torvalds era student in anul doi la Informatica la Universitatea din Helsinki si hacker autodidact. Tinarului de 21 de ani ii placea sa se joace cu puterea calculatoarelor si cu limitele catre care putea fi impins sistemul. Dar lipsea un sistem de operare care sa satisfaca dorintele profesionistilor. MINIX era bun, dar era doar un sistem de operare pentru studenti, o unealta de invatare si nu una industriala. La acea vreme, programatorii din toata lumea erau inspirati de proiectul GNU al lui Richard Stallman, o miscare sofware pentru a furniza software gratuit si de calitate. Idolatrizat in tarimul calculatoarelor, Stallman si-a inceput uimitoarea cariera in faimoasele Laboratoare de Intelingenta Artificiala de la MIT, si in timpul celei de-a doua jumatati a anilor '70 a creat editorul Emacs. La inceputul anilor '80 companiile comerciale de software au atras multe din mintile stralucite de la laboratoarele de IA si au negociat intelegeri de confidentialitate pentru a le fi protejate secretele. Dar Stallman avea alta viziune. Ideea lui era ca spre deosebire de alte produse, software-ul trebuie sa fie liber de orice restrictii privind copierea, distribuirea si modificarea lui pentru a se putea obtine programe mai bune. Cu celebrul manifest din 1983 care a declarat inceputul proiectului GNU, a pornit o miscare pentru crearea si distribuirea programelor care se potriveau filozofiei lui (numele GNU e un acronim pentru„GNU is Not Unix”). Dar pentru a-si indeplini visul de a crea un sistem de operare gratuit trebuia ca mai intii sa creeze uneltele. Asa ca, incepind cu 1984, Stallman a inceput sa scrie Compilatorul C GNU (GCC), o uimitoare realizare pentru un singur programator. Datorita cunostintelor sale legendare a reusit sa surclaseze grupuri intregi de programatori care lucrau pentru companii comerciale, creind GCC, considerat unul dintre cele mai eficiente si robuste compilatoare create vreodata.

Pina in 1991, proiectul GNU a creat multe unelte. Mult asteptatul compilator C GNU era deja disponibil, dar inca nu exista un sistem de operare. Chiar si MINIX a trebuit sa fie licentiat. Lucrarile erau in toi la kernelul GNU HURD, dar acesta urma sa apara abia peste citiva ani. Asta insemna prea mult pentru Linus.

Pe 25 August 1991, istoricul mesaj a fost trimis de catre Linus catre grupurile de discutii MINIX.

De la: Linus Benedict Torvalds
Newsgroup: comp.os.minix
Subiect: Ce ati dori sa vedeti cel mai mult in minix?
Sumar: mic sondaj pentru noul meu sistem de operare
ID-Mesaj: <>
Data: 25 Aug 91 20:57:08 GMT
Organizatie: Universitatea din Helsinki**

Salutari tuturor celor care folosesc minix. Construiesc un sistem de operare (gratuit) (doar un hobby, nu o sa fie la fel de mare si profesionist ca GNU) pentru clone AT 386 (486).
Lucrez la el din aprilie si e aproape gata.
As vrea sa primesc feed-back cu lucrurile care plac/nu plac in minix, deoarece sistemul meu de operare se aseamana intr-o oarecare masura cu minix (aceeasi structura a sistemului de fisiere (datorita unor ratiuni practice) printre altele).
Am portat bash (1.08) si gcc (1.40), si lucrurile par sa mearga.
Asta inseamna ca o sa obtin ceva practic in citeva luni si vroiam sa stiu ce altceva ar mai dori lumea sa contina. Orice sugestie e binevenita, dar nu promit sa o si implementez.

              Linus

P.S. Da – nu contine cod minix si are multi-threaded fs. Nu e portabil (foloseste task-switching 386 etc) si probabil nu va suporta nimic altceva decit hardiskuri AT, deoarece doar asta am.

Dupa cum se intelege din mesaj, Linus insusi nu credea ca sistemul lui va fi destul de mare pentru a schimba lumea informaticii pentru totdeauna. Linux v 0.01 a fost lansat la mijlocul lunii septembrie 1991 si a fost pus pe net. Entuziasti s-au adunat in jurul acestui tinar si codurile au fost downloadate, testate, modificate si s-au intors la Linus. 0.02 a aparut pe 5 Octombrie, impreuna cu aceasta faimoasa declaratie a lui Linus.

De la: Linus Benedict Torvalds
Newsgroups: comp.os.minix
Subiect: Surse kernel asemanator minixului gratuite pentru 386-AT
ID-Mesaj: <>
Data: 5 Oct 91 05:41:06 GMT
Organizatie: Universitatea din Helsinki

Deplingeti zilele frumoase ale lui minix-1.1, cind barbatii erau barbati si isi scriau singuri driverele? 
Esti lipsit de un proiect frumos si mori de nerabdarea de a-ti infinge dintii intr-un sistem de operare pe care sa-l modifici dupa dorintele tale?
Gasesti ca e frustrant cind totul merge pe minix? 
Nu mai exista oameni care sa stea toata noaptea ca sa faca un program sa ruleze?
Atunci acest mesaj e pentru tine. Cum am mentionat acum o luna (?), lucrez la versiune gratuita a unei clone-minix pentru computerele AT-386.
A ajuns in sfirsit in stadiul in care poate fi utilizabil (desi poate ca nu e ce va doriti) si sunt de acord sa fac sursele publice pentru o mai larga distributie.
E doar versiunea 0.02 (+1 (foarte mic) patch), dar am rulat cu succes bash/gcc/gnu-make/gnu-sed-compress etc sub el.

Sursele pentru acest mic proiect al meu pot fi gasite la nic.funet.fi (128.214.6.100) in directorul /pub/OS/Linux.
Directorul mai contine si citeva fisiere READ ME si citeva binare care sa mearga sub Linux (bash, update si gcc, ce puteti cere mai mult...).
Gasiti toate sursele kernelului, n-a fost folosit nici un cod minix. Sursele librariilor sunt doar partial gratuite, deci nu pot fi momentan
distribuite.
Sistemul e capabil sa compileze „as-is” si este cunoscut faptul ca functioneaza. Heh. Sursele pentru bash si gcc pot fi gasite in acelasi loc in /pub/gnu.

Linux versiunea 0.03 a aparut in citeva saptamini. In decembrie a aparut versiunea 0.10. Linux era doar intr-o forma scheletica. Aveau suport doar pentru hard-diskuri AT, nu avea login (boota direct in bash). Versiunea 0.11 era mult mai buna, oferind suport pentru tastaturi multilingvistice, drivere pentru floppy, suport pentru VGA, EGA, Hercule etc. Numerele versiunilor au trecut de la 0.12 direct la 0.95 si 0.96 si tot asa. Curind codul a fost accesibil lumii intregi via siteuri ftp din Finlanda si din alte parti.

Confruntare & Dezvoltare

Curind Linus s-a confruntat cu nimeni altul decit Andrew Tanenbaum, marele profesor ce scrisese MINIX. Intr-un mesaj catre Linus, Tanenbaum comenteaza:

„Inca sustin ca a crea un kernel monolitic in 1991 este o eroare fundamentala. Fii multumit ca nu esti studentul meu. Nu ai primi o nota mare pentru un astfel de design”.

Linus a admis mai tirziu ca a fost cel mai greu moment al dezvoltarii Linuxului. Tanenbaum era profesorul celebru si ce spunea el cu siguranta conta. Dar a gresit in privinta Linuxului, caci Linus era un tip incapatinat ce nu accepta infringerea.

Tanenbaum a mai spus si ca: „Linux este depasit!”.

Acesta a insemnat punctul de cotitura pentru noua generatie de Linux. Sustinut de comunitatea Linux, Linus i-a raspuns lui Tanenbaum:

„Treaba ta este sa fii profesor si cercetator. E o scuza a naibii de buna pentru creierele distruse de MINIX”.

Si lucrul a continuat. Curind mai mult de 100 de persoane s-au alaturat taberei Linux. Apoi mii. Apoi sute de mii. Nu mai era doar jucaria unui hacker. Avind o gramada de programe din proiectul GNU, Linux era pregatit de lansare. A fost licentiat sub GNU General Public License, asigurindu-se astfel faptul ca codul sursa va fi liber pentru toti sa-l copieze, studieze si sa-l schimbe.

Studentii si programatorii au pus mina pe el.

Curind, comerciantii au aparut. Linux a fost si este gratuit. Ce au facut comercianti a fost sa compileze diferite programe si sa le adune intr-un format distribuibil, asemanator celorlalte sisteme de operare cu care oamenii erau familiarizati. Red Hat, Caldaera, Debian si alte citeva companii au primit raspunsuri favorabile din partea multor utilizatori din toata lumea. Cu noua interfata grafica (ca X-windows, KDE, GNOME) distributiile Linux au devenit foarte populare.

In acelasi timp se intimplau lucruri uimitoare cu Linux. Pe linga PC, Linux a fost portat pe diferite platforme. Linux a fost modificat sa ruleze pe computere Palm Pilot de la 3Com. Tehnologia cluster a facut posibila combinarea unui numar mare de masini Linux intr-o singura entitate. In aprilie 1996, cercetatorii de la Laboratorul National Los Alamo au folosit Linux sa ruleze 68 de PCuri ca o singura masina de procesare paralela pentru a simula unde de soc atomice. Dar spre deosebire de alte calculatoare care costau o avere, a fost ieftin. Supercomputerul a costat doar 152.000 de dolari, inclusiv munca (de conectare a celor 68 de calculatoare) – doar o zecime din pretul unui supercomputer comercial.

A atins o viteza de 19 miliarde de calcule pe secunda, devenind al 315-lea cel mai puternic calculator din lume. Si era unul robust. 3 luni mai tirziu inca nu fusese nevoie de a fi restartat.

Cel mai bun lucru la Linux in ziua de azi este numarul mare de sustinatori fanatici. Cum apare o noua componenta hardware, kernelul Linux este modificat pentru a profita de ea. De exemplu, la citeva saptamini de la aparitia Micropocesorului Intel Xeon®, kernelul Linux a fost modificat si era pregatit sa-l foloseasca. A fost adaptat sa ruleze cu procesoare Alpha, Mac, PowerPC si chiar si palmtopuri, realizare cu greu egalata de orice alt sistem de operare. Si isi continua calatoria in noul milenium cu acelasi entuziasm cu care a inceput intr-o zi frumoasa in 1991.

Cit despre Linus, el ramine un om simplu. Spre deosebire de Bill Gates, nu e un miliardar. Dupa ce si-a terminat studiile, s-a mutat in Statele Unite si s-a angajat la Transmeta Corporation. Dupa un proiect top-secret de cercetare si dezvoltare, Transmeta a lansat procesorul Cruose®. Linus a fost un membru activ al echipei de cercetare. Casatorit recent cu Tove, este tatal unei fetite, Patricia Miranda Torvalds. Dar ramine cel mai iubit si cel mai faimos programator din toate timpurile.

Linux astazi

Dovedind ca toate avertizarile si profetiile scepticilor au fost gresite, Linux a implinit un deceniu de dezvoltare. Astazi, Linux este unul dintre sistemele de operare cu cea mai mare crestere din istorie. De la citiva fanatici devotati in 1991-92 la milioane de utilizatori in prezent, e o calatorie cu adevarat remarcabila. Marile companii au „descoperit” Linux si au cheltuit milioane de dolari pentru a-l dezvolta, distrugind mitul care sustinea ca miscarea open-source este anti-afaceri. Corporatia IBM, considerata odata inamicul comunitatii de hackeri open-source, a facut un pas inainte prin finantarea masiva a proiectelor bazate pe Linux. Dar ce e cu adevarat uimitor e numar foarte mare si in continua crestere al dezvoltatorilor care lucreaza cu fervoare la imbunatatirea Linuxului. Efortul de dezvoltare nu e, asa cum sustin avocatii codului inchis, in totalitate cuprins de haos. Un model de dezvoltare bine structurat si supervizat de citiva „mainterners”.este adoptat. Pe linga aceasta, exista mii de dezvoltatori care lucreaza pentru a porta diferite aplicatii pe Linux.

Intreprinderile comerciale nu mai au neincredere in Linux. Cu o multime de comercianti care ofera suport pentru produsele bazate pe Linux, a disparut riscul folosirii Linuxului la birou. Cit priveste fiabilitatea, Linux a dovedit-o in timpul atacurilor virusului CIH in 1999 si a virusului dragostei un an mai tirziu, in timpul carora calculatoarele bazate pe Linux s-au dovedit a fi imune in fata pagubelor produse de acesti virusi, simpli de altfel. Start-up-uri, de genul Red Hat, primesc raspunsuri favorabile atunci apar. Si chiar si dupa explozia dot-com-urilor, aceste companii continua sa prospere. Cu aceasta incredere marita, multe companii mari si mici au adoptat servere si statii de lucru bazate pe Linux.

Aparitia Desktopului Linux

Care este cea mai mare nemultumire privind Linuxul. Poate ca in trecut era interfata bazata pe text, care speria multi utilizatori. „Modul text ofera control total”, ar fi explicatia data de numerosi hackeri si utilizatori avansati. Dar pentru milioanele de utilizatori obisnuiti, inseamna un mare efort in directia invatarii sistemului. Sistemul deja existent X-Windows si window managerele nu se ridicau la nivelul asteptarilor utilizatorilor obisnuiti. Acesta era unul dintre argumentele principale aduse de cei care urmau tabara Windows. Dar lucrurile au inceput sa se schimbe in ultimii ani. Aparitia desktopurilor KDE si GNOME, cu look-ul lor profesionist, a completat tabloul. Ultimele versiuni ale acestor desktop-uri au schimbat in bine perceptia generala in privinta usurintei cu care este folosit Linux. Desi utilizatorii inraiti se pling ca s-a pierdut mult din puritatea culturii de hacker, aceasta schimbare in mentalitatea oamenilor a facut sa creasca popularitatea Linux-ului.

Linux in Lumea Dezvoltarii

Poate cea mai mare schimbare este raspindirea Linux-ului printre dezvoltatori. In zilele dinaintea Linuxului, tarile in curs de dezvoltare erau cu mult in spate in domeniul calculatoarelor. Costul componentelor a scazut, dar pretul software-ului era o povara mare pentru entuziastii saraci din tarile Lumii A Treia. Disperati, au recurs la piratarea tuturor tipurilor de programe. Piratarea a produs pagube de miliarde de dolari. Dar totusi, pretul produselor comerciale era cu mult peste puterile celor din tarile in curs de dezvoltare. De exemplu, un sistem de operare costa cel putin 100 de dolari. Dar in tari unde venitul pe cap de locuitor este 200-300 de dooari asta insemna foarte mult.

Aparitia Linuxului si a celorlalte produse open-source a schimbat totul. Fiindca Linuxul poate rula chiar si pe calculatoare cu foarte putine resurse, a devenit o alternativa potrivita pentru utilizatorii cu bani putini. Anticele calculatoare 486/Pentium1 care au devenit istorie in lumea dezvoltatorilor, sunt inca folosite in tarile in curs de dezvoltare. Linuxul a facut posibila dezlantuirea intregului potential al acestor calculatoare. S-a raspindit de asemenea si folosirea software-ului open-source. Si ca dovada a caracterului global al Linuxului, distributii localizate au aparut in cele mai obscure parti al lumii. Documentatia Linux include acum documente scrise in aproape toate limbile majore, cit si in limbi minore precum vietnameza.

De la Desktop la Super-Calculatoare

Cind Liux a fost proiectat prima oara de Linus Torvald, era doar hobby-ul unui hacker. Dar Linuxul a parcurs mult drum de la prima masina Intel 386 ce a rulat primul kernel. Cea mai notabila intrebuintare a Linuxului in prezent este in domeniul supercalculatoarelor si a calculelor paralele. Sa vedem citeva exemple.

TeraGrid

In August 2001, BBC a anuntat ca Guvernul Statelor Unite intentioneaza sa construiasca ceea ce urma sa fie un megacomputer, capabil sa efectueze peste 13 trilioane de calcule pe secunda (13,6 TeraFLOPS). Proiectul numit TeraGrid consta dintr-o retea alcatuita din 4 centre americane de supercalculatoare. Cele patru laboratoare care colaboreaza sa construiasca TeraGrid sunt National Center for Supercomputing Applications de la Universitatea din Illinois (NCSA), San Diego Supercomputer Center (SDSC) de la Universitatea din California, Argonne National Laboratory din Chicago, California Institute of Technology din Pasadena. La fiecare din acest centru, va fi un supercomputer. In total, vor fi mai mult de 3.000 de procesoare care vor rula in pararel pentru a crea Teragrid. Tehnologia din spatele TeraGrid este tehnologia cluster: tehnologia care uneste mai multe procesoare pentru a crea un supercalculator.

TeraGrid va combina destula putere de calcul pentru a facilita calcule matematice complexe si simulari, de la cercetari astrologice la cercetari privind cancerul si la previziuni meteo. Echipat cu 600 de Terabytes spatiu de stocare, TeraGrid va fi atit de puternic, incit un om ar avea nevoie de 10 milioane de ani pentru a face ce face TeraGrid intr-o secunda. Ce este uimitor este ca acest supercomputer va rula Linux. Fiecare din cele patru centre va rula un cluster Linux, conectate printr-o retea dedicata de fibra optica ce permite un trafic de 40GB/secunda.

Evolocity de la Laboratorul National Lawrence Livermore

In Iulie 2002, a fost anuntat faptul ca Linux NetworkX, o companie din California, a inceput constructia lui Evolocity, un supercalculator cluster bazat pe Linux. Clusterul va fi alcatuit din 962 de noduri alcatuite din 1920 de procesoare Intel Xeon 2,4 Ghz, cu 4 GB de memorie DDR SDRAM si 120 GB de spatiu pe hard-disk la fiecare nod, acest supercalculator cluster va efectua 9,2 TeraFLOPS, ajungind in topul celor mai rapide cinci supercalculatoare din lume. Cu procesoare produse in serie, aceste supercalculator va aduce un aer de schimbare la Laboratorul National LL, unde odata dominau masivele supercalculatoare Cray.

Folosind Linux ca sistem de baza, constructorii TeraGrid au economisit milioane de dolari, folosind tehnologia cluster dezvoltata de entuziastii miscarii open-source.

Calatoria continua

Calatoria Linuxului de la proiectul unui hacker pina la globalizare a fost mai mult o experienta de evolutie. Proiectul GNU, pornit in 1980 de Richard Stallman, a pus fundatia pentru dezvoltarea de software open-source. Sistemul de operare al profesorului Andrew Tanenbaum, MINIX, a adus studiul unui sistem de operare de la baza teoretica la una practica. Si, in sfirsit, entuziasmul fara de limite catre perfectiune al lui Linus Torvalds a dat nastere Linuxului. In ultimii ani, sute de mii de oameni au format o comunitate globala care l-au ingrijit si i-au facut un loc glorios in analele revolutiei calculatoarelor. Astazi Linux nu este doar un proiect de hacking al vreunui student, este un fenomen mondial aducind laolalta companii ca IBM si milioane de oameni din toata lumea in spiritul miscarii software-ului open-source. In istoria calculatoarelor, va ramine ca una dintre cele mai uimitoare realizari ale omului.

TUX pinguinul: Logo-ul Linux

Logo-ul Linux este un pinguin. Spre deosebire de celelalte sisteme de operare comerciale, Linux nu are un simbol formidabil care sa arate serios. Mai degraba Tux, cum este numit simpaticul pinguin, simbolizeaza atitudinea lipsita de griji a intregii miscari. Acest simpatic logo are o istorie foarte interesanta. La inceput nici un logo nu fusese selectat de Linus pentru Linux. Odata, Linus a mers in vacanta in emisfera sudica. Acolo a intilnit un pinguin, asemanator cu logo-ul curent. Incercind sa-l mingiie, a fost ciupit de mina de pinguin. Acest incident amuzant a dus la selectarea pinguinului drept logo pentru Linux ceva mai tirziu.

Citeva curiozitati privind Linux

Iata citeva cuvinte faimoase ce apartin lui Linus Torvalds:

(Linus Torvalds, in kernel/sched.c) „De unde sa stiu daca merge? Pentru asta sunt testerii beta. Eu doar am scris codul.”.

(Atribuit lui Linus, undeva intr-un post) „Sunt un complet idiot. Asta a durat cel putin 5 minute ca sa aflu…”.

(Raspunsul lui Linus la raportarea unui bug) „Daca vrei sa faci inconjurul lumii si sa fii invitat sa vorbesti in o gramada de locuri, doar scrie un sistem de operare Unix.”.

(De Linus Torvalds) „Inafara de faptul ca are un nume cool, poate sa-mi explice cineva de ce ar trebui sa folosesc Linux in locul BSD? Nu, asta e. Numele, asta e. Am muncit din greu la crearea unui nume care sa fie placut de majoritatea utilizatorilor si cu siguranta a meritat: mii de oameni folosesc Linux doar ca sa poata spune « OS/2? Ha! Eu am Linux. Ce nume misto ». 386BSD a facut greseala de apune o gramada de numere si prescurtari ciudate in numele lor si sperie multa lume pentru ca suna prea tehnic.”

(Linux Torvalds raspunzind unei intrebari despre Linux) „In ziua cind Linux va fi servit mai bine de altcineva, voi „abdica”. Nu cred ca e ceva care ar trebui sa ingrijoreze oamenii. Nu vad sa se intimple asa ceva in viitorul apropiat. Imi place sa lucrez la Linux, chiar daca inseamna ceva munca si nu am primit plingeri (citeva reamintiri timide despre un patch pe care l-am uitat sau ignorat, dar nimic negativ pina acum). Cele mai de sus nu inseamna, ca in ziua cind cineva se va plinge, voi inceta lucrul. Sunt destul de calit (Lasu, care citeste peste umarul meu spune ca „incapatinat” ar fi mai degraba cuvintul potrivit) pentru a suporta criticile. Daca nu as fi fost, m-as fi oprit in ziua cind am fost ridiculizat pe comp.os.minix. Vreau sa spun, ca desi Linux este copilul meu, nu vreau sa stau in calea celor care doresc sa faca ceva mai bun din el (*). Hei, poate ar trebui sa cer o roba de sfint de la Papa. Ii stie cineva adresa de e-mail? Sunt asa de treaba incit iti vine sa vomiti.”.

(Luat din raspunsul lui Linus dat cuiva ingrijorat de de viitorul Linuxului) „Cind spui 'Am creat un program care a omorit Windows-ul', oamenii se holbeaza si spui 'Hei, eu le-am primit odata cu sistemul, *pe gratis*'.”

Multumiri

Istoria este intotdeauna plictisitoare, dar istoria Informaticii si cea a Linuxului este foarte interesanta. Mare parte din acest articol a fost luata de pe Internet. Am fost inspirat de intrebarile viitorilor utilizatori Linux de la intrunirile si din posturile Grupului Utilizatorilor Linux din Bangladesh. Le multumesc tuturor.

Toate materialele luate din diferite surse apartin autorilor lor. Marcile inregistrate apartin corporatiilor si companiilor respective. Microsoft si Windows sunt marci inregistrate Microsoft Corporation.

Acest articol este protejat prin copyright de Ragib Hasan (1999+) si toate drepturile sunt rezervate. Nu va faceti griji. Orice parte a articolului poate fi reprodusa cu permisiunea autorului care poate fi obtinuta pe gratis daca ii trimite-ti un e-mail. Sunteti liberi sa raspinditi spiritul miscarii software open-source.