Open Source. Nu shareware. Nu freeware

Open Source. Nu shareware. Nu freeware. Poate va intrebati ce inseamna asta? La ce foloseste? Cu ce ajuta? Diferentele sunt fundamentale, si le veti afla in acest document, impreuna cu miturile ce inconjoara Open Source.

1. Care este definitia Open Source?

Orice software al carui cod este disponibil pentru vizualizare si modificare libera. Pe langa acces la cod software-ul Open Source trebuie sa mai indeplineasca inca 10 conditii detaliate in definitia data Open Source Initiative - www.opensource.org. In limba romana traducerea aproximativa a Open Source este "soft liber" sau "soft deschis".

2. Cine scrie acest soft? Care este motivatia?

Softul este scris de programatori din lumea intreaga. Un grup de dezvoltatori pornesc un proiect, iar in functie de utilitatea sa li se alatura contribuitori care scriu cod. Proiectele pot fi initiate si de entitati comerciale, spre exemplu IBM este una din firmele ce a investit in Open Source cateva miliarde de dolari in decursul ultimilor ani. Firmele mari sunt motivate de expunerea cu costuri reduse a codului spre audit si dezvoltare unui numar mare de programatori. Programatorii individuali sunt motivati de posibilitatea de a isi demonstra talentul si aptitudinile tehnice. Pentru multi contributiile deschise reprezinta o modalitate de crestere a valorii personale si a sanselor de a fi remarcati de angajatori. Calitatea este, evident, foarte buna! Puneti-va in locul unei persoane care trebuie sa-si expuna munca analizei unei lumi intregi ... nu-i asa ca v-ati stradui ca totul sa fie perfect?

3. Care este smecheria? Expira? Are functionalitate redusa?

Nu e nici o smecherie la mijloc. Softurile shareware sau freeware sunt cele care expira dupa o perioada de timp, dupa un numar de utilizari sau sunt mai saracacioase decat variantele comerciale. Tot softul Open Source este perfect functional, fara nici un fel de limitare, aidoma softului comercial. Diferenta este licenta care ii asigura libertatea. Retineti acest aspect esential!

4. De ce este gratis?

Nimic nu este absolut gratis, nici macar softul deschis. Nu are costuri financiare de licentiere directe, insa acomodarea cu un program nou de obicei implica niste investii ce se traduc in costuri: timpul de invatare (in care productivitatea este mai scazuta), downloadul de pe internet sau scrierea pe CD aduc costurile mediului samd. Totusi costurile sunt foarte mici si mult reduse fata de alternativele comerciale.

5. Este acesta soft licentiat?

DA. Softul deschis este protejat, ca si cel comercial, de licenta. Programele de pe OSS Mall sunt acoperite de licente. Principala licenta folosita este GNU Public License (GPL). Exista si alte licente mai mult sau mai putin restrictive, ele sunt considerate in concordanta cu sintagma "soft deschis" daca indeplinesc conditiile puse de Open Source Initiative (http://www.opensource.org), organizatie ce aproba aceste modalitati de licentiere. Ca puncte comune licentele deschise prevad disponibilitatea libera a codului, posibilitatea de a il modifica, obligatia ca rezultatul modificarilor (munca derivata) sa fie dat sub aceeasi licenta si cu aceleasi drepturi si obligatii cu care codul a fost primit, neingradirea accesului tertilor la cod. Prevederile licentelor, in special obligativitatea de a oferi codul adaugat asigura independenta fata de cei ce vor sa-l acapareze dar si efectul de bulgare de zapada, proiectele cresc si devin din ce in ce mai performante. Fara aceste impuneri soarta softului public ar fi fost inglobarea in produse comerciale si disparitia versiunilor libere.

6. Soft Open Source nu inseamna soft de Linux?

NU, desi sistemul de operare Linux este cel mai bun exemplu al viabilitatii ideii de soft deschis. Avand surse deschise acestea se pot compila (construi) si pot rula pe diverse platforme (sisteme de operare). Astfel avem aceleasi programe sub Windows, Linux, MacOS, Solaris, AIX, BSD samd iar interactiunea devine mult mai usoara.

7. Cine a venit cu ideea de Open Source?

In mediile academice in care s-a dezvoltat IT-ul informatia si sursele nu erau sub incidenta unor licente, circulau liber intre cercetatori. Odata cu accentuarea laturii economice au aparut licentele, drepturile intelectuale si restrictiile. Iritat de regresul adus de inchidere sau restrictionare Richard Stallman, cercetator al departamenului inteligenta artificiala al Massachussets Institute of Technology, a initiat miscarea GNU (acronim recursiv pentru GNU is Not UNIX) si a infiintat Free Software Foundation in 1984. S-a pornit de la dorinta de a construi o alterativa libera la sistemul de operare UNIX. Inceputul a fost reprezentat de rescrierea uneltelor de baza sub o licenta libera, GPL, urmand a fi scris kernelul - creierul impreuna cu care se formeaza sistemul de operare. El nu a fost finalizat de proiectul GNU nici astazi insa salvarea a venit de la kernelul lui Linus Torvalds, numit Linux. Ideea de software liber nu s-a limitat doar la Linux/UNIX, dezvoltatorii de pe diverse platforme software au aderat la ea, inclusiv cei de pe Microsoft Windows.

8. Open Source inseamna Free Software?

DA in sensul definit de Free Software Foundation - adica soft liber, unde liber are aceeasi semnificatie ca in "libertate". Datorita confuziei cu ideea de gratuitate, lipsa de licenta, neinsemnare, s-a preferat adoptarea denumirii de Open Source (soft liber, deschis). Aceasta diferentiere a ajutat foarte mult la adoptarea softului liber, oamenii intelegand mai bine ce li se serveste.

9. Sunt programele Open Source mai bune?!

Nu neaparat. Exista software Open Source care depaseste orice alterntiva comerciala ca perfomante, insa exista si programe inferioare omoloagelor comerciale. Ca principiu sustinem programele cu surse libere. Sunt de preferat atunci cand se poate lucra cu ele si servesc bine scopului in care sunt folosite insa nu este o regula generala, exista si soft comercial mai bun, chiar daca are surse inchise, si merita folosit in unele situatii pentru ca scopul final este acela de a te folosi de soft ca de o unealta in munca ta.